„Noi am analizat acordul pe care americanii l-au semnat cu românii” pentru instalarea de interceptori de rachetă aparţinând Statelor Unite în România, în cadrul sistemului european antirachetă, a declarat luni Rogozin, ambasadorul Rusiei la NATO din 2008, în faţa unor ofiţeri din cadrul forţelor aerospaţiale ruse, în cursul unei vizite la o unitate din Krasnoznamensk.
„Românii pot să creadă că sunt operatori importanţi în interceptarea rachetelor, dar chiar şi comandantul bazei, un militar român, va avea dreptul să intre doar în anticameră”, a continuat el. Comandantul român al viitoarei baze de la Deveselu nu va vizita niciodată staţia de control, a apreciat vicepremierul rus, pentru simplul motiv că baza este americană şi nu NATO, a adăugat Rogozin, citat de Russia Today.
Noul vicepremier le-a mai spus ofiţerilor ruşi că, în opinia sa, Washingtonul i-a convins pe europeni că au nevoie de „implicarea constantă a Statelor Unite în afacerile lor interne”, rezultatele unei asemenea relaţii fiind mai mult decât defavorabile pentru europeni. Aceştia au devenit „ostaticii şi ţintele unui (eventual) atac de răzbunare”, fără ca măcar să aibă acces la tehnologiile americane, a mai apreciat fostul ambasador rus la NATO.
Această situaţie este „extraordinar de ironică”, având în vedere contribuţia tuturor ţărilor occidentale la dezvoltarea unor astfel de sisteme, care rămân totuşi sub control american, a mai apreciat adjunctul lui Vladimir Putin, citat de televiziunea rusă.
Deşi Germania şi Rusia au devenit democraţii moderne cu sisteme de piaţă liberă, NATO se teme în continuare atât de renaşterea fostului stat nazist, cât şi de a celui sovietic, le-a spus el ofiţerilor ruşi. Germanilor nu li se permite să formeze nici măcar o brigadă, pentru o anumită operaţiune, tocmai din cauza acestei temeri, a argumentat Rogozin, numit săptămâna trecută de preşedintele rus Dmitri Medvedev vicepremier responsabil de apărare.