Vicepreşedinte ANRE: Sunt foarte multe persoane care au nevoie de ajutoare la energie, dar nu beneficiază de ele
Un studiu realizat de Centrul pentru Studiul Democraţiei (CSD) şi prezentat la conferinţă arată faptul că 23% dintre gospodăriile din România sunt afectate de sărăcia energetică, adică întâmpină dificultăţi în a-şi asigura nevoia de energie la costuri accesibile.
Întrebat cum pot fi ajutaţi aceşti oameni, oficialul ANRE a arătat că, în primul rând, ei trebuie identificaţi.
„Trebuie să găsim nişte programe. În primul rând, trebuie să-i identificăm, să găsim criterii în baza cărora sunt selectaţi consumatorii vulnerabili şi cei care sunt în situaţia de sărăcie energetică şi să găsim soluţii de finanţare compatibile cu normele europene, pentru că cele prin care îi ajutăm momentan nu sunt. Ştim de acest lucru, dar amânăm aplicarea unor criterii şi unor ajutoare compatibile cu normele europene. După care trebuie să identificăm nişte fonduri pe care să le direcţionăm spre aceşti consumatori”, a spus oficialul ANRE.
Potrivit acestuia, consumatorul vulnerabil este definit prin lege şi prin reglementările ANRE.
„Avem consumatori vulnerabili din punct de vedere al veniturilor, al stării de sănătate şi aşa mai departe. Deci definiţia o avem. Soluţii nu avem, să-i ajutăm”, a susţinut Nagy-Bege.
El a mai spus că reglementările europene impun să aplicăm ajutoare pe nişte criterii, nu uniforme la toată lumea, aşa cum se întâmplă momentan.
„De exemplu, pentru energia termică, sunt uniforme pentru toată lumea, pentru toţi cei care sunt în sistemele de încălzire centralizată. Eu, care am centrală proprie pe gaz, nu beneficiez de niciun ajutor. Nici nu am nevoie, din punctul de vedere al veniturilor, dar sunt foarte multe persoane care au nevoie şi nu beneficiază. Şi, aşa cum sunt şi eu, sunt persoane care nu au nevoie, dar beneficiază de ajutor. Astfel că trebuie identificate persoanele care într-adevăr au nevoie de aceste ajutoare”, a subliniat vicepreşedintele ANRE.
Acest lucru nu se va întâmpla mai devreme de luna martie a anului viitor, întrucât hotărârea de Guvern care prevedea acest lucru a fost amânată de mai multe ori, a adăugat el.
„HG care prevedea aceste criterii trebuia să se aplice anul trecut din martie, s-a amânat pentru anul acesta în martie, iar anul trecut s-a amânat din nou cu un an. Deci mai devreme de anul viitor nu vom ajunge în acest stadiu”, a conchis Nagy-Bege.
Potrivit studiului CSD, 23% dintre consumatorii din România, adică 1.732.257 de gospodării, se află în sărăcie energetică. La nivelul UE, se estimează că în această situaţie se află până 150 de milioane de oameni.
Totodată, studiul citat arată că, în România, un număr de 287.434 de locuinţe nu sunt conectate în niciun fel la reţeaua de electricitate, conform recensământului efectuat în 2011.
În 2016, un număr de 1,014 milioane de consumatori beneficiau de tariful social, potrivit Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie.
De asemenea, 8.128 de gospodării primeau în 2017 ajutoare de încălzire, după cum arată datele Ministerului Muncii, citate în studiul CSD.
„Sărăcia energetică îngreunează parcursul educaţional şi socio-economic al celor afectaţi, adânceşte sărăcia şi excluziunea în sens larg şi este un factor important de marginalizare socială”, comentează autorii studiului.
Raportul menţionat mai arată că suma totală acordată pentru ajutoarele cu încălzirea în 2017 a fost de aproximativ 0,33% din totalul bugetului pe 2017 al Ministerului Muncii.
Doar 27,53% dintre ajutoare ajung la cele mai sărace gospodării, iar numărul şi valoarea ajutoarelor de încălzire au scăzut în ultimii patru ani, întrucât pragurile de venit nu au mai fost actualizate din 2011.
De asemenea, mai puţin de 30% dintre cei care ar trebui să primească ajutoare conform venitului ajustat pe membru de familie le şi primesc, au subliniat autorii raportului.
„Sărăcia energetică trebuie înţeleasă ca un cumul de factori şi trebuie să ţină cont de raportul venituri-cheltuieli cu energie în gospodărie. Acest lucru va duce la diversificarea măsurilor de combatere a sărăciei energetice”, recomandă ei.
Noţiunea de „consumator vulnerabil” trebuie definită într-un mod integrat şi să includă toţi factorii care pot cauza vulnerabilitate: comportamentul comercial, designul pieţei, factorii structurali şi de acces la energie, situaţia în care se găseşte consumatorul, factorii socio-demografici.
Totodată, asistenţii sociali să fie pregătiţi să cunoască dimensiunile sărăciei energetice şi vulnerabilităţii, să identifice acele fenomene şi să ofere consiliere nediscriminatorie posibililor beneficiari, pentru a-i orienta spre opţiunile posibile.
Clienţii trebuie să fie informaţi şi consiliaţi de către furnizori pentru alegerea abonamentului care li se potriveşte cel mai bine.
La nivel de legislaţie, ar trebui să se elaboreze o schemă de ajutoare sociale care să ia în calcul atât ajutoarele pe termen scurt, cum este cel pentru încălzirea locuinţei, cu ajutoarele pe termen lung, precum cele privind reabilitarea locuinţelor.
Studiul CSD a centralizat şi câteva măsuri luate în ţările UE pentru protecţia consumatorilor vulnerabili. România a apelat introducerea unui tarif social şi la limitarea debranşării în cazul neachitării facturii, aşa cum au făcut mai multe state, precum Austria, Cipru, Belgia, Franţa sau Marea Britanie.
Însă alte ţări au mers mai departe şi au acordat gratuitate la energie (Grecia şi Italia), indemnizaţii sociale adiţionale pentru energie (Austria, Cehia, Germania, Franţa, Ungaria, Danemarca), consultanţă gratuită pentru metodele de economisire a energiei (Austria, Franţa, Ungaria), înlocuirea gratuită a aparaturii casnice ineficiente (Franţa), subvenţii financiare pentru înlocuirea aparaturii ineficiente (Austria, Cipru, Franţa).
CSD este un think-tank înfiinţat în anul 2006 în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj, în cadrul căreia funcţionează ca centru de cercetare acreditat.