Ritmul de creştere înregistrat de economia zonei euro a fost unul apropiat de zero pentru o mare parte a anului 2023 şi în acest an se întrevede doar o modestă relansare, ceea ce a ajutat la calmarea inflaţiei, care timp de mai mulţi ani a depăşit ţinta BCE şi i-a forţat pe gardienii euro să majoreze dobânzile până la un maxim istoric.
„Indicatorii arată spre o contracţie a economiei şi în luna decembrie, ceea ce confirmă posibilitatea unei recesiuni tehnice în a doua jumătate a lui 2023 şi perspectivele slabe pe termen scurt”, a spus Luis de Guindos la o conferinţă organizată la Madrid. „Datele care sosesc indică faptul că viitorul rămâne incert iar riscurile sunt orientate în jos”, a adăugat vicepreşedintele BCE.
Luis de Guindos a precizat că încetinirea activităţii economice este una generalizată, fiind afectate în special sectoarele construcţiilor şi cel manufacturier, fiind posibil ca în lunile următoare să fie afectat şi sectorul serviciilor.
Cu privire la politica monetară, de Guindos nu a oferit noutăţi, repetând doar linia directoare a BCE conform căreia o dobândă la depozite de 4%, care va fi menţinută „pentru o perioadă suficient de lungă de timp”, va ajuta la readucerea ritmului de creştere a preţurilor înapoi la ţinta de 2% a BCE.
Investitorii estimează că BCE va reduce dobânzile de cel puţin cinci ori în acest an iar prima mutare ar urma să vină în lunile martie sau aprilie, un scenariu care potrivit mai multor oficiali BCE este unul „excesiv”, având în vedere presiunile persistente pe partea de preţuri.
Inflaţia în zona euro a scăzut rapid pe parcursul anului 2023 dar, luna trecută, a revenit pe creştere, până la 2,9%, în principal din cauza unor factori tehnici, şi este posibil să rămână la acest nivel pentru o anumit perioadă.
„Efectele de bază pozitive pe partea preţurilor la energie vor începe să îşi facă simţite efectele iar măsurile de compensare la energie urmează să expire, ceea ce va duce la o relansare, temporară, a inflaţiei”, a subliniat de Guindos.
Previziunile BCE arată că inflaţia va reveni la nivelul ţintă abia anul următor dar mai multe organisme private de prognoză nu sunt de acord cu această estimare şi sunt de părere că BCE subestimează fenomenul dezinflaţionist, la fel cum a judecat greşit creşterea accelerată a inflaţiei.