Vicepreşedintele Rompetrol: Stăm în faţa Guvernului cu 200 de milioane USD pe care vrem să le dăm şi nu se poate INTERVIU

AGERPRES: Cum vedeţi situaţia actuală legată de Rompetrol?

Azamat Zhangulov: Avem documente care arată că nu există nicio problemă în legătură cu dreptul de proprietate asupra Rompetrol Rafinare. Există anumite documente care certifică faptul că dreptul de proprietate asupra Rompetrol Rafinare a fost aprobat de statul român şi există un circuit al acestor documente care atestă acest fapt. Avem documente de la AVAS, care certifică faptul că grupul şi-a îndeplinit obligaţiile cu privire la investiţii şi care confirmă executarea contractului de privatizare. Aşadar, acest document ne conferă în totalitate titlul de proprietate şi garantează că nu există nicio problema cu contractul. Avem toate documentele care atestă conversia obligaţiunilor, documente aprobate de cea mai înaltă autoritate, de lege, semnate de preşedinte, de Parlament. Şi toate etapele ne fac să credem că totul era finalizat, aprobat, bine ştiut de stat. Statul a confirmat toate condiţiile formei de proprietate, totul este complet legal şi nu ne putem imagina ce altfel de confirmare ar mai putea fi solicitată de către cumpărător din partea vânzătorului pentru a se asigura că toate actele sunt în regulă.

În baza acestor documente, am avut complet încredere că nu va exista nicio problemă la nivelul investiţiilor ulterioare şi că aceste investiţii urmau să fie realizate fără niciun risc. Practic, am realizat investiţii în valoare de aproximativ 2 miliarde de dolari pentru a susţine operaţiunile, pentru a sprijini Rompetrol în perioada de criză din 2008, pentru a moderniza activele Rompetrol Rafinare astfel încât să fie conforme cu standardele Euro 5 şi pentru a transforma rafinăria în cea mai bună din regiune. Am realizat toate aceste investiţii şi credem că nu există niciun dubiu din partea noastră că avem un fundament legal solid pentru operaţiunile şi investiţiile noastre din România.

După părerea mea, trebuie să separăm toate faptele care au avut loc înainte de achiziţie. Noi ne desfăşurăm activitatea în acord deplin cu legislaţia României şi nu a existat nicio problemă de atunci. Înainte de achiziţie, nu ştim cu exactitate, dar avem asigurarea conferită de documente că procedura a fost una corectă, că noi am procedat corect. Avem această asigurare. Acum tot ce s-a întâmplat înaintea achiziţiei este sub semnul întrebării. Sistemul juridic din România ar trebui să facă ceea ce consideră de cuviinţă, dar acest lucru nu ar trebui să ne afecteze pe noi, deoarece toate aceste documente ne-au asigurat că nu va exista niciun recurs asupra operaţiunilor noastre curente, asupra investiţiilor pe care le-am realizat şi asupra dezvoltării noastre viitoare. Dacă achiziţionezi o proprietate, un apartament de exemplu, şi eşti în regulă cu decizia, deşi nu ştiai înainte că cineva a fost omorât în acest apartament, nu ar trebui să ai de suferit tu, cumpărătorul apartamentului. Deşi situaţiile sunt diferite, principiul este acelaşi. Trebuie să beneficiezi de protecţie deplină din partea statului, din partea legislaţiei internaţionale, cum că nu există niciun recurs asupra operaţiunilor, dezvoltării sau investiţiilor tale, că acestea nu vor face obiectul unor investigaţii asupra unor fapte care au avut loc anterior.

AGERPRES: Cât de afectaţi sunteţi în acest moment?

Azamat Zhangulov: În momentul de faţă, suntem afectaţi în modul următor: avem un sechestru asupra activelor, care nu ne blochează operaţiunile curente, ceea ce este un lucru bun, însă poate bloca dezvoltarea companiei şi ne poate afecta negativ pe termen mediu şi lung. În opinia noastră, există un impact asupra operaţiunilor noastre. Noi şi partenerii noştri nu vom putea să construim noi benzinării sau noi instalaţii, să facem orice investiţie. Să creăm locuri de muncă, practic.

Nu se poate să îngheţi activele. Ca orice organism, rafinăria trebuie să se dezvolte continuu. Aveam anunţate planuri de dezvoltare pe anumite zone. Am anunţat şi un acord menit să aducă investiţii noi în România. Acum trebuie să analizăm situaţia şi să vedem cum putem continua cu un astfel de sechestru. Nu înţelegem încă cum. Trebuie să analizăm posibila evoluţie din punct de vedere legal. La o privire de ansamblu, aceste investiţii nu pot fi realizate cât timp există acest sechestru.

În opinia noastră, sechestrul nu are sens. Rafinăria nu este ceva ce poate fi scos din ţară într-o servietă. Este o chestie imensă, aţi văzut-o? Nu înţeleg utilitatea acestui ordin de sechestru. Nu are sens. Avem deja un ordin al ANAF care este deocamdată ilegal, pentru că nu are în spate un ordin judecătoresc. Dar oamenii de rând, angajaţii noştri, suferă. Avem angajaţi care au apartamentele sub sechestru şi nu le pot renova. Au primit maşini de la companie şi nu le pot vinde. Compania nu poate face nimic să-i ajute. Avem instalaţii casate care ar trebui vândute, iar banii respectivi să-i investim în dezvoltare. Avem totul blocat şi sub sechestru, ceea ce din punct de vedere tehnic şi legal nu are sens.

AGERPRES: Aceste lucruri pot afecta planurile de investiţii în România?

Azamat Zhangulov: În primul rând, trebuie să înţelegeţi că ne aşteptăm ca acest sechestru să fie ridicat, pentru că am contestat decizia în instanţă. Mai mult, trebuie să înţelegeţi că juriştii noştri nu consideră compania că fiind responsabilă în acest dosar. Noi nu ar trebui să fim responsabili pentru că am fost cumpărători de bună credinţă. Dacă au fost probleme cu acţionarii anteriori, să se ducă să îi investigheze pe ei.

Noi credem că nu trebuie să fim buni de plată pe o chestiune pentru care am primit iniţial asigurări că este în ordine, chiar dacă azi lucrurile stau altfel. Sistemul juridic va acţiona cum trebuie să acţioneze, dar astăzi ne confruntăm cu riscuri majore pentru dezvoltarea pe viitor a companiei, a regiunii. Noi contribuim cu 3% din PIB-ul României. În principal, noi producem şi exportăm, deci avem un impact pozitiv asupra balanţei comerciale a României, ceea ce este un aspect important. Jucăm un rol important, ca unul din primii trei exportatori. Contribuim cu peste 100 de milioane de dolari lunar la bugetul de stat. Deci, din punct de vedere macroeconomic, este riscant să te joci cu aceste aspecte. Dar angajaţii noştri sunt şi mai importanţi. Ţinem la ei, la locurile lor de muncă. Vrem să le crească nivelul de trai, să aibă o stabilitate financiară, să îşi poată planifică viitorul, să îşi poată permite o ipotecă. Acum suntem îngrijoraţi. Fără dezvoltare, nu există viitor, iar dacă lucrurile se schimbă dramatic, ei îşi pot pierde locul de muncă.

AGERPRES: Aţi discutat aceste aspect cu autorităţile române?

Azamat Zhangulov: Da, desigur. Le-am informat despre posibilele consecinţe.

AGERPRES: Cu cine aţi discutat?

Azamat Zhangulov: Am vorbit cu oficiali din Guvern, cu vicepremieri, cum ar fi domnul Borc (Costin Borc, ministrul Economiei n.r), domnul Grigorescu (Victor Grigorescu, ministrul Energiei n.r), dar şi cu parlamentari, cu Preşedinţia. Este important să fie conştienţi de aceste lucruri şi să fie informaţi asupra problemei, pentru că este una majoră pentru economia românească. Înţelegem că justiţia este independentă de Guvern şi trebuie să îşi urmeze propriul curs, dar credem că există o anumită deschidere din partea autorităţilor pentru dezvoltarea ţării, a economiei. Este important să dea un semnal clar că investiţiile pot continua fără să fie atacate, iar planurile de dezvoltare nu pot merge înainte fără investiţii.

AGERPRES: Şi ce anume v-au răspus? Ministerul Energiei este acum parte în dosar.

Azamat Zhangulov: Răspunsul pe care l-am primit este că justiţia este independentă, ceea ce era de aşteptat, dar ei nu par să ţină cont de consecinţele acestor acţiuni asupra planurilor de dezvoltare, asupra acordului pe care l-am menţionat… Deci, am primit mesaje încurajatoare de la Guvern, dar trebuie să analizeze mai bine, la nivel intern, care va fi poziţia oficială a Guvernului. Deocamdată, nu ne pot spune mai mult.

AGERPRES: Va afecta această situaţie relaţiile dintre România şi Kazahstan?

Azamat Zhangulov: Această întrebare ar fi mai bine adresată Ambasadei, pentru că noi nu suntem în măsură să comentăm aspecte politice. Ce ştim este că KMG International este cea mai mare investiţie străină a statului kazah şi cea mai mare investiţie străină în România. România este unul dintre principalii parteneri comerciali al Kazahstanului. Desigur, Guvernul îşi monitorizează cu atenţie activele. De aceea considerăm că această problemă este importantă nu doar pentru noi ca firma, ci pentru întreg lanţul de proprietari, incluzând Guvernul.

AGERPRES: Luaţi în calcul să mergeţi la instanţele internaţionale?

Azamat Zhangulov: Da, desigur. Facem o analiză preliminară, pentru a vedea cum ne apărăm drepturile. Sunt anumite acţiuni ce le putem lua în cadrul instanţelor de judecată din România şi cu siguranţă vom urmă toate aceste acţiuni. Sunt anumite acţiuni pe care le putem lua în cadrul instanţelor de judecată internaţională, iar aici trebuie să ne definim strategia, să vedem cum acţionăm. Legea internaţională ne permite să ne protejăm drepturile în diferite instanţe de judecată şi dacă simţim că drepturile noastre sunt vătămate atunci cu siguranţă vom apela la curţi internaţionale.

AGERPRES: Deci la momentul acesta cea mai mare problemă este sechestrul pus pe Petromidia?

Azamat Zhangulov: Da. Există două mari probleme: în primul rând, KMG International este parte civilă, ceea ce poate aduce obligaţii către KMG International şi subsidiarele sale în România. A două problemă este sechestrul pus pe acţiunile şi proprietăţile companiei. Este chiar ciudat, după ce au trecut atâţia ani, să fim informaţi că situaţia s-a schimbat.

AGERPRES: De ce credeţi că se întâmplă aceste lucruri acum?

Azamat Zhangulov: Noi înţelegem că se poate să fie o abordare diferită, o abordare nouă, asupra sistemelor judiciare, de a revizui dosare închise cu mulţi ani în urmă. Noi nu ne dorim să fim victimele vreunui joc politic în România. Nu ştim exact de ce se întâmplă asta. Noi credem cu adevărat că este bine că peste tot în ţară există o mare campanie anticorupţie. Politicile noastre interne au o poziţie dură în lupta împotriva corupţiei. Suntem o companie de stat şi înţelegem foarte bine aceasta.

Dar nu suntem parte din asta. Noi nu ne permitem să fim afectaţi şi, mult mai important, angajaţii noştri şi economia românească nu ar trebui să fie afectată. Dosarele ar trebui să curgă normal, în modul în care sistemul juridic românesc îşi doreşte, nu avem nicio problemă cu asta. Noi colaborăm pe deplin cu investigatorii şi ne asigurăm că aceştia au acces la toate informaţiile pe care ni le cer. Avem o colaborare destul de bună în acest sens.

Noi încercăm să avem grijă de acest business şi de dezvoltările viitoare. În acţiunile noastre, există multe beneficii pe care le aducem economiei româneşti. Este important să ne aliniem aici Guvernului, să continuăm să plătim taxe, să aducem locuri de muncă, să continuăm să creştem numărul de joburi, să dezvoltăm fabricile, iar acestea sunt pentru noi cele mai importante elemente ce nu pot fi rezolvate fără participarea guvernului. Noi nu putem înţelege de ce există o lipsa de acţiuni din partea Guvernului pentru a menţine această agenda.

AGERPRES: S-a schimbat ceva în discuţiile cu compania chineză CEFC privind preluarea Rompetrol?

Azamat Zhangulov: În primul rând, noi am semnat o înţelegere. Astfel, putem vorbim despre o schimbare destul de mare, ceea ce va trebui examinată de ambele părţi, iar în momentul de faţă suntem în perioada de examinare. Nu putem face nimic fără examinarea lor. Acum, examinăm această problemă. Trebuie să înţelegem că nu vom renunţa la acest moment. Vom continua înţelegerea şi colaborarea noastră cu CEFC.

Trebuie să înţelegem că aceasta nu este o afacere singulară, noi am hotărât să dezvoltăm un joint-venture. Ideea principală a acestui joint-venture a fost să creştem investiţiile în regiune. Noi credem că vom putea face aceste investiţii, dar dacă la acest moment România va deveni nesigură, atunci va trebui să reconsiderăm România, dar va trebui să ne continuăm celelalte planuri deoarece nu există nimic care să ne oprească în alte ţări.

Atâta timp cât situaţia va fi neclară în România, noi va trebui să ne uităm atent la această situaţie, dar programul nostru este destul de agresiv, destul de ambiţios: să devenim unul dintre liderii de piaţă. Cu potenţialul KMG de a livra petrol pentru a sprijini fluxurile operaţionale principale, cu potenţialul CEFC de a investi miliarde de dolari în aceste activităţi, nu există nimic care să ne oprească în alte ţări.

Sperăm că situaţia în România se va rezolva cât de curând posibil, pentru a ne asigura din partea autorităţilor că investiţiile şi continuitatea există, deoarece noi ne identificăm cu România ca bază pentru planurile noastre de dezvoltare. Binenţeles că nu vom reanaliza situaţia din proprie iniţiativă, dar dacă suntem forţaţi, va trebui să schimbăm lucrurile. Dar între KMG şi CEFC există un parteneriat pe ideea strategică de a construi o punte de legătură în sectorul energetic între China, Kazahstan şi Europa, dar şi o sursă de finanţare. Acestea vor constitui o sursă mai bună şi mai sigură de aprovizionare cu energie pentru Europa, dar şi o sursă de creştere economică pentru toate ţările implicate. Va întări relaţiile economice, pentru că în ziua de azi toate afacerile sunt axate pe globalizare.

Sunt o mulţime de lucruri care pot şi trebuie făcute în România. Credem că România este o ţară propice pentru investiţii. Este o ţară cu fundamente solide, cu oameni bine pregătiţi şi o situaţie economică bună. Avem totul la dispoziţie. Singurul lucru care pune piedică investiţiilor este climatul investiţional neprietenos, deşi acesta ar putea fi schimbat. Este la latitudinea oamenilor.

Tot ce poate fi controlat poate fi îmbunătăţit, iar aceasta este şi părerea noastră. Dacă problema este minoră şi poate fi controlată, atunci e bine. Ne dă speranţe de îmbunătăţire.

AGERPRES: Ce se întâmplă cu fondul de investiţii?

Azamat Zhangulov: Trebuie să înţelegem ce se întâmplă cu invesţiile. Ce se poate face cu un milion de dolari? În condiţii normale, se pot crea aproximativ 20 de locuri de muncă – poate. De exemplu, poţi face o staţie de benzină cu un milion de dolari, unde să angajezi 20 de oameni. Dacă iei în calcul şi locurile de muncă create la furnizori, ajungi la vreo 40 în total. Ce înseamnă asta? Înseamnă contribuţii la asigurările sociale şi alte taxe. Cât construcţia este în desfăşurare, se plăteşte şi TVA. La acel milion de dolari, ai 20% TVA. Sunt o sumedenie de beneficii.

Încă nu înţelegem de ce Guvernul nu şi-a dat acordul pentru fondul de investiţii. Pur şi simplu nu putem înţelege. Dacă am fi semnat cu Guvernul român actele pentru înfiinţarea fondului în 2014, ar fi câştigat venituri din investiţii de câteva sute de milioane de dolari. Dacă cu un milion creezi 20 locuri de muncă, la o estimare grosieră, 200 de milioane de dolari ar fi creat 4.000 de joburi. Nu este întotdeauna la fel, cifrele pot varia, dar crearea de noi locuri de muncă este principalul beneficiu al acestor investiţii. Orice dolar pe care îl investim în economie aduce multiple beneficii. Această este preocuparea noastră: sunt aceste investiţii binevenite? Este bine să venim sau nu?

AGERPRES: Nu vrea nimeni să semneze?

Azamat Zhangulov: Vor, dar trebuie să mai ia nişte măsuri. Nu ne putem imagina cum e posibil să stăm în faţă Guvernului cu 200 de milioane de dolari pe care vrem să le dăm şi nu se poate pentru că trebuie să mai ia nişte măsuri. Până în prezent, situaţia durează de trei ani şi trei luni.

Deci ai banii, dar trebuie să iei nişte măsuri că să îi încasezi. Aceste lucruri nu sunt chiar atât de simple, dar există o cursivitate a acţiunilor. Cât mai poate continua situaţia, nu din vină noastră? Va veni o zi când vom zice: ‘Scuze, dar noi mergem în altă parte!’. Dacă intri în magazin cu bani, vânzătorul sau proprietarul va face orice să îţi ia banii, să îţi vândă ceva. De aceea credem că există o anumită lipsă de dorinţă de a face lucruri. Nu înţelegem. Nu cred că poate fi explicat logic.