Victimele “bulei RCA”. Vedetele asigurării obligatorii au probleme serioase
Vânzarea poliţei RCA aduce pierderi în România iar evoluţia firmelor care şi-au construit afacerile în jurul asigurării obligatorii este cea mai bună dovadă în acest sens. Astra, în cazul căreia se vorbeşte din ce în ce mai serios despre faliment, se află în administrare specială iar Carpatica Asig sub un plan de redresare financiară, Euroins se luptă cu miile de reclamaţii primite de la şoferii care au avut ghinionul să fie loviţi de o maşină cu RCA de la compania bulgărească în timp ce City Insurance, noua vedetă a RCA, pare să aibă probleme serioase cu plata daunelor provocate de şoferii asiguraţi în România care conduc în Italia sau Spania. De altfel, potrivit informaţiilor Capital, City Insurance este supusă unui control al Autorităţii de Supraveghere Financiară, ca şi Euroins, motivele fiind însă diferite. La finele anului trecut, City Insurance a ajuns pe locul patru în topul reclamaţiilor după o creştere cu aproape 37% în condiţiile în care toate celelalte firme de asigurare au primit mai puţine petiţii decât în anul precedent.
Afaceri decalibrate
Trei dintre cele patru companii care domină piaţa RCA trăiesc aproape exclusiv din vânzarea acestui produs, fapt care le face extrem de vulnerabile la şocuri. Concret, Carpatica şi Euroins au un portofoliu în cadrul căruia poliţele obligatorii de răspundere civilă auto au o pondere care se apropie de 90%, în timp ce primele brute subscrise pe RCA reprezintă în jur de 65% din vânzările Astra şi peste 83% din cele ale City Insurance, arată datele Insurance Profile. Preţurile practicate de aceste companii sunt şi de trei ori mai mici decât cele aplicate de celalte firme de asigurare, însă tot societăţile respective sunt şi cele mai reclamate din România, adunând mai bine de 70% din totalul petiţiilor primite de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Aceste companii înregistrează de asemenea niveluri ale ratei combinate a daunei mult peste media pieţei, ceea ce înseamnă, teoretic, că, atât timp cât îşi îndeplinesc obligaţiile de plată, îşi asumă pierderi substanţiale din vânzarea de RCA.
Ghid de suprevieţuire pentru afaceri pe pierdere
În 2014, rata combinată a daunei, indicator care arată nivelul de profitabilitate în asigurări, a fost , în cazul vânzărilor de RCA, de 121%, potrivit datelor ASF. Aceasta înseamnă că daunele plătite, cumulate cu totalul cheltuielilor de administrare, marketing, vânzări au depăşit cu 21% încasările din prime. Cu alte cuvinte, vânzarea poliţei obligatorii aduce pierderi. De altfel, în niciun an din existenţa sa, piaţa RCA nu a înregistrat o rată combinată sub 100%, ceea ce ar fi indicat profitabilitate. În aceste condiţii să vinzi RCA în proporţie de peste 90%, cum este cazul Carpatica, Euroins şi, mai nou şi al lui City Insurance, nu poate însemna decât pierderi, mai ales că, în cazul celor patru societăţi, rata combinată depăşeşte media pieţei.
În acest sens, experienţa Astra Asigurări este relevantă. Deşi a raportat creşteri masive ale volumelor şi chiar profit ani la rândul, societatea a ajuns astăzi într-o situaţie vecină cu falimentul. Raportul ASF care a instituit starea de administrare specială la compania de asigurare arată că Astra a “omis” să constituie rezerve şi să cumpere reasigurare la nivelul cerut de legislaţie. Mai mult, Astra a inventat şi a practicat plata parţială a despăgubirilor, aplicând un fel de “discount” la valoarea estimată a daunei. Doar astfel a reuşit să compenseze şi chiar să transforme în profit efectele negative ale vânzării de RCA. Situaţia de la Carpatica Asig,firmă care în anii 2012, 2013 şi chiar o parte din 2014 a raportat creşteri de-a dreptul impresionante, este comparabilă cu cea de la Astra. Firma milionarului Ilie Carabulea a ajuns în redresare financiară tot în condiţiile în care s-a constatat un deficit de rezerve şi de reasigurare. O altă tehnică utilizată atât de Astra cât şi de Carpatica pentru a amâna plata daunelor era catalogarea dosarelor ca având potenţial de fraudă, fără existenţa unui motiv real. Această tehnică le permitea să amâne substanţial plăţile până când reuşeau să se finanţeze din vânzarea altor poliţe RCA.
Situaţie critică la Astra şi Carpatica
Proporţiile “dezastrului” de la Astra Asigurări par mult mai mari decât se credea iniţial. Dacă într-o primă fază s-a vorbit de o nevoie de capital în jurul a 490 de milioane de lei, ultimele estimări vorbes de cel puţin 700 de milioane de lei, doar într-o primă fază, după cum a spus chiar preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu. Mai mult, pentru a reintra complet în normele privind solvabilitatea şi lichiditatea, Astra ar avea nevoie de peste 1,4 miliarde de lei, spun unele surse. Până atunci, compania a devenit atât de vulnerabilă încât a fost nevoită să ceară plata eşalonată a unei datorii de 20 de milioane de euro către CNADNR. Preşedintele ASF a arătat că, dacă ar fi obligată să plătească integral suma respectivă, Astra nu şi-a putea îndeplini obligaţia. În prezent, compania are un coeficient de lichiditate apropiat de zero. În cazul Carpatica, estimările iniţiale erau de “maximum 20 de milioane de euro” însă în prezent deja se vorbeşte de cel puţin 40 de milioane de euro. În orice caz, acţionarul majoritar, Ilie Carabulea, nu parea să aibă resursele necesare pentru a resuscita firma.