Victor Ponta pentru FAZ: Germania profită de imigranţii români

FAZ: Domnule premier, relaţiile dintre guvernele de la Bucureşti şi Berlin sunt tensionate. Berlinul v-a criticat aspru acţiunile în cadrul luptei pentru putere împotriva preşedintelui Băsescu, anul trecut. Miniştri ai guvernului dumneavoastră au atacat dur Germania, şi nu în ultimul rând pentru veto-ul german împotriva aderării României la spaţiul Schengen, în primăvară. Cu ce aşteptări sosiţi luni la Berlin?

Victor Ponta: Vreau să mă folosesc de ocazia acestei vizite pentru a înnoi angajamentul pentru un parteneriat strategic cu Germania. În plus, vreau să şi conving guvernul german că a trecut criza politică din România, după alegerile parlamentare din luna decembrie, cu angajamentul care a urmat, din partea preşedintelui Băsescu şi a mea, să colaborăm. Amândoi, preşedintele şi cu mine, ne-am învăţat lecţia şi pentru amândoi acest conflict a fost o înfrângere. De aceea am ajuns la o înţelegere, care să acorde României previzibilitate şi stabilitate.

FAZ: Ce înseamnă asta în privinţa capitolelor polemice rămase neîncheiate, aşa cum este aderarea României la spaţiul Schengen?
Victor Ponta: Nu o să mai reiau această discuţie. Sunt sigur că decizia în acest sens va fi luată atunci când vor fi pregătite România, Bulgaria şi celelalte state din Uniunea Europeană. Schengen este important, însă nu este prioritatea numărul unu din cadrul relaţiei noastre bilaterale. Depunem eforturi pentru a ne respecta angajamentele. Asta nu afectează relaţiile germano-române. Nu le mai afectează.

FAZ: Un alt punct critic în relaţiile germano-române este migraţia. După 1 ianuarie 2014, atunci când românii vor avea deplină libertate de circulaţie, se va ajunge la un aflux masiv către Germania?
Victor Ponta: Studii independente ajung la aceeaşi concluzie clară: nu va exista un val extins al lucrătorilor emigranţi români în vestul Europei. Majoritatea românilor care au plecat din ţară au mers în Italia sau Spania – ţări ale căror limbi, culturi şi mentalităţi sunt asemănătoare celor româneşti. În plus, majoritatea românilor care voiau să ajungă în Germania se află deja acolo: sunt, înainte de toate, tineri bine pregătiţi, care muncesc din greu şi plătesc impozite. Sunt folositori societăţii în care locuiesc acum. Pentru România, plecarea lor este o pierdere, iar noi acţionăm astfel încât să-i păstrăm aici pe aceşti oameni.

FAZ: Când vine vorba de imigraţie, în percepţia opiniei publice germane apare chestiunea imigraţiei romilor săraci şi a asistenţei sociale de la statul german.
Victor Ponta: Pe termen lung, soluţia este ca romii să fie integraţi aici, în România. Pentru asta avem nevoie de sprijin financiar şi de o strategie pe 10-15 ani. Dacă Germania vrea să combată cu legi noi abuzurile asupra sistemului de asigurări sociale, acest lucru este legitim. Înţelegem şi sprijinim această poziţie. Tot ceea ce solicităm este să nu existe niciun fel de discriminare a românilor faţă de cetăţenii celorlalte ţări europene.

FAZ: Unele dintre motivele pentru care Germania s-a opus primirii României în Spaţiul Schengen sunt îndoielile cu privire la statul de drept din ţara dumneavoastră. Aţi criticat dur cel mai recent raport al Comisiei Europene, care susţine aceste îndoieli. A prezentat CE faptele în mod fals?
Victor Ponta: Raportul se bazează în mare parte pe perioada de dinainte de alegerile din decembrie 2012, când lupta împotriva corupţiei se afla în centrul unei confruntări politice dure între noua majoritate parlamentară şi preşedinte. Însă din decembrie am făcut paşi importanţi. Chiar şi Comisia Europeană i-a recunoscut drept un angajament pentru apărarea independenţei justiţiei şi o combatere eficientă a corupţiei. De aceea sunt optimist că următorul raport va susţine o îmbunătăţire limpede a situaţiei.

FAZ: În raport se cere demisia miniştrilor în cazurile cărora Agenţia Naţională pentru Integritate a stabilit conflicte de interese. Aţi numit doi miniştri în guvern, faţă de care s-au luat măsuri penale…
Victor Ponta: O clipă: este vorba de trei miniştri din anteriorul guvern, care după alegeri nu au mai fost numiţi…

FAZ: Raportul se referă explicit la noul guvern, în care doi miniştri sunt subiectul unei proceduri…
Victor Ponta: Nu a ANI…

FAZ: Ci a procuraturii.
Victor Ponta: Este vorba de ministrul transporturilor, numit din partea partenerilor de coaliţie liberali, care este chemat în justiţie într-un dosar din anul 2003 sau 2004. Am spus limpede că îşi va prezenta demisia în aceeaşi zi, dacă va fi condamnat. Dacă este achitat, fireşte că va rămâne în funcţie.

FAZ: Şi mai este vorba şi de vicepremierul din partidul dumneavoastră, căruia îi sunt aduse acuzaţii de manipulare a alegerilor.
Victor Ponta: Încă nu a ajuns în faţa instanţei, iar eu aştept să văd dacă procuratura va continua sau nu cercetările. Pentru că este un caz care a fost deschis pe durata crizei politice de anul trecut, iar eu aştept ca acesta să se încheie, într-un fel sau altul. Criza de anul trecut a fost dusă de ambele părţi cu tot felul de arme.

FAZ: Şi din partea dumneavoastră?
Victor Ponta: Da, desigur, cu toate armele.

FAZ: Regretaţi asta?
Victor Ponta: Vedeţi dvs., nu pot să spun că regret asta, pentru că ar însemna… nu pot decât să spun că am înţeles că acea criză politică a costat scump atât ţara, cât şi politicienii. De aceea trebuie să găsim o cale de coabitare cu preşedintele, până la sfârşitul mandatului său, de anul viitor.

FAZ: Ce rol a jucat, în escaladarea conflictului, faptul că procuratura şi autorităţile anticorupţie au luat măsuri împotriva unora dintre politicienii importanţi din tabăra dvs., aşa cum a fost cazul mentorului dvs., fostul premier Adrian Năstase?
Victor Ponta: Niciunul. Domnul Năstase a fost condamnat şi a ajuns la închisoare în timpul mandatului meu. Ni s-a reproşat faptul că voiam să-l scoatem din închisoare. Nu s-a petrecut nimic de genul acesta – a fost numai una dintre armele folosite în cadrul confruntărilor deschise.

FAZ: Din partea coaliţiei dvs. au apărut atacuri dure la adresa procuraturii, autorităţilor anticorupţie de la DNA sau ANI. Cu toate acestea, din punctul de vedere al UE, tocmai aceste instituţii au fost cele responsabile pentru progresele făcute în lupta împotriva corupţiei.
Victor Ponta: Au fost considerate de unele media şi de o parte a scenei politice drept arme politice ale preşedintelui Băsescu. Însă eu m-am angajat faţă de Comisia Europeană şi opinia publică nu numai să apăr cadrul legal al acestor instituţii, ci şi să păstrez în poziţii de conducere persoane recunoscute pentru munca lor, la nivel internaţional. Asta am respectat pe deplin. Asta nu este uşor. Uneori sunt atacat chiar mai dur decât preşedintele Băsescu, tocmai pentru că eu protejez aceste instituţii.

FAZ: La începutul anului trecut au existat proteste puternice împotriva politicii de austeritate a guvernului anterior. Aţi anunţat că anul acesta îndatorirea va scădea sub 2,5% din PIB. Continuaţi astfel politica pe care tocmai dumneavoastră aţi criticat-o în trecut?
Victor Ponta: Nu, însă înţeleg că este important ca România să-şi menţină disciplina bugetară. Nu se poate să cheltuim mult, mult mai mult decât producem, asta este evident. Am promis deja înainte de numirea în funcţia de premier, să respect acordul cu CE, FMI şi Banca Mondială. Şi asta nu ca să primim mai mulţi bani, ci ca un soi de asigurare pentru investitori, că România continuă şi sub guvernarea mea să facă reforme structurale. Însă pentru că o societate care devine tot mai săracă este cu atât mai puţin pregătită să accepte o disciplină bugetară strictă, am anulat o parte din reducerile salariale ale medicilor, profesorilor şi funcţionarilor publici, din anul 2010. Am încercat să găsesc o cale de mijloc, care până acum a funcţionat, de vreme ce primele cifre pentru 2013 sunt încurajatoare