Victor Ponta: România va respecta ţinta de deficit în 2016
În ultimele luni, Victor Ponta a avansat mai multe propuneri de reducere a taxelor începând din luna iunie a acestui an şi până în 2019, care includ scăderea la 9% a Taxei pe Valoarea Adăugată pentru produsele alimentare, în ideea combaterii evaziunii fiscale şi stimulării creşterii economice şi a consumului privat. Propunerile au ridicat semne de întrebare din partea Consiliului Fiscal, a Fondului Monetar Internaţional şi a Comisiei Europene, care au avertizat autorităţile de la Bucureşti să nu pună în pericol progresele realizate în ultimii ani cu reducerea deficitului, comentează Reuters.
Comisia Europeană (CE) şi-a îmbunătăţit, marţi, estimările privind creşterea economică a României în 2015 până la 2,8%, faţă de avansul de 2,7% pe care îl preconiza în luna februarie. În schimb, Executivul comunitar prognozează că deficitul fiscal al României va creşte până la 3,5% din PIB în 2016, de la 1,6% din PIB în 2015.
‘Aceasta a fost o prognoză greşită deoarece s-a bazat pe calcule neeconomice’ provenite de la Consiliul Fiscal, a declarat premierul Victor Ponta la o întâlnire cu jurnaliştii străini. ‘Ne vom respecta angajamentele în materie de deficit, care va fi de aproximativ 1% în 2016’, a adăugat şeful Executivului.
România şi-a stabilit ca ţintă un deficit bugetar de 1,45% din Produsul Intern Brut pentru 2015, potrivit Programului de Convergenţă 2015 – 2018, în creştere uşoară de la 1,4% în varianta precedentă a programului. Autorităţile de la Bucureşti au informat Bruxellesul că în perioada 2016-2018 România va înregistra un deficit de 1,2%.
Bugetul general consolidat a încheiat primul trimestru al anului 2015 cu un excedent în creştere semnificativă, la 4,9 miliarde lei, respectiv 0,7% din PIB, faţă de un surplus de 2,3 miliarde de lei, respectiv 0,33% din PIB, după primele două luni.
Potrivit premierului Victor Ponta, în acest an creşterea economică va fi de aproximativ 3%.
Pe de altă parte, prim-ministrul a precizat că România intenţionează să construiască un gazoduct cu o lungime de 850 de kilometri care va începe de la malul Mării Negre şi va ajunge până în Ungaria şi dincolo, menţionând că jumătate din suma de un miliard de euro necesară pentru acest proiect va veni de la Uniunea Europeană.
Anul trecut, România a raportat un deficit bugetar de 1,5% din PIB.