Victoria lor va fi o înfrângere a statului român

03 03. 2016

Nu este vorba doar de costurile bănești, financiare ce vor fi suportate de bugetul public, deși acestea pot fi de miliarde de euro. Bani deturnați de la destinația lor firească, plăți pentru sănătate, ordine publică, învățământ, investiții sau pentru creșterea salariilor in domeniul public. Este vorba de mult mai mult decât atât. În esență, vorbim despre o veritabilă campanie de subminare a sistemului financiar-bancar sub pretextul protecției consumatorului. Aceste perdele de fum aruncate publicului prin repetarea obsesivă de către inițiatorul legii a mantrei „bănci delicvente, recalcitrante” și-au atins până acum scopul. Acela de a demoniza băncile în ochii opiniei publice. În cazul legii dării în plată, inițiatorii repetă obsesiv cuvântul abuz.

Legea noastră vine să corecteze abuzul băncilor, spun aceștia. Evident că nu este vorba de niciun abuz, contractele de credit imobiliar ipotecar sunt perfect legale și funcționează exact la fel ca peste tot în lume. Din această cauză vom și plăti daunele intervenției nepermise în contracte. Arsenalul de minciuni și jumătăți de adevăruri utilizat de către inițiatorii legii nu se oprește aici. Atacurile fățișe la adresa Băncii Naționale a României, asupra reputației conducerii acesteia și a angajaților ei s-au întețit (dacă se poate spune așa, pentru că ele au fost practic neîntrerupte din partea dlui avocat Piperea) odată cu prezentarea amendamentelor la legea dării în plată.

Printr-o diversiune profesionistă, prin mesaje repetate pe rețelele sociale, prin lăuri de poziții publice din păcate preluate fără minimă verificare de media s-a încetățenit ideea că BNR este avocatul băncilor. În realitate, așa cum se și arată în scrisoarea oficială adresată comisiilor de specialitate ale Senatului avem de-a face cu propuneri venite în sprijinul cererii de reexaminare a legii emise de Președinția statului român. Aceasta este cea ignorată până în prezent de legiuitor, totuși tunurile sunt îndreptate spre banca centrală.

România este stat membru cu drepturi depline, dar și cu obligații în Uniunea Europeană. De aceea pentru astfel de reglementări ce vizează sistemul financiar este obligatoriu un aviz european. După Banca Centrală Europeană, sub semnătura lui Mario Draghi, Comisia Europeană a avertizat în două rânduri asupra riscului sistemic major la care este expusă țara din cauza intervenției legii în contractele în derulare. Pe plan intern Consiliul Superior al Magistraturii a emis o opinie în care avertizează asupra faptului că într-un contract nu se poate schimba obiectul prestației fără voința părților. Asupra acestei opinii, unde se presupune că dl. avocat are expertiză, evită să se pronunțe explicit. Iată însă cum califică domnia sa într-o expunere publică pe facebook, avertismentul Uniunii Europene: „Conceptele de stat de drept şi de democraţie sunt în faliment. Ce să mai vorbim de audiatur et altera part si de egalitatea armelor. Costumele de la CE au ascultat doar de tehnoidioţii noştri naţionali, nu şi de vocea mulţimii. Poate că e bine că Marea Britanie vrea Brexit. S-ar putea ca, dupa venirea primului val de imigranţi din 2016 să vrea şi Austria şi ţările nordice şi chiar Franţa să iasă. Pentru că ne plac băncile, iar CE se concentrează pe bunăstarea lor, noi vom ramîne sigur în UE. Singuri.”

Acest gen de „argumente” abundă în „dizertațiile” dlui avocat. În loc să fie taxate ca atare, ele sunt trecute cu vederea, deși sunt cât se poate de explicite în stupiditatea lor. Avem de-a face oare cu o adormire a bunului simț? În mod sigur, expunerea inițială de motive pentru susținerea legii în cele două camere a înșelat vigilența aleșilor. Acolo se vorbea de două motive principale, invocarea falsă a unei directive europene și cazuri sociale. Acestea au fost ulterior abandonate , ba chiar repudiate de dl avocat și dl deputat. Între timp însă legiuitorii au primit toate atenționările instituționale posibile asupra pericolului la care pot expune statul dacă aspectele din cererea de reexaminare a Președintelui sunt ignorate. Și legea trece de Senat cu 100%…

În aceste condiții favorabile, între două instigări la ieșiri în stradă împotriva BNR, și îndemnuri către susținători de genul „lupta nu s-a terminat” și asmuțirea postacilor asupra celor care încearcă să apere țara asta de o lege tâmpită cu consecințe grave asupra majorității cetățenilor ei în beneficiul unei minorități incerte este normal ca dl. avocat și dl deputat să întrevadă victoria.

Victoria lor este însă o înfrângere a statului român. Până să ajungă la promulgare, legea trebuie să treacă și de Camera Deputaților, Deși sunt mulți care spun că va trece cu siguranță, eu încă mai sper că nu se va întâmpla una ca asta. Ar fi încununarea cu succes unui atac la stabilitatea financiară a țării.Și până acest lucru mai poate fi împiedicat niciun efort nu e de prisos. Sunt convins că după ce efectele negative ale aberației se vor produce mulți se vor deroba de responsabilitate, iar costurile se vor socializa ca de fiecare dată.Majoritatea acum tăcută va protesta. Dar va fi prea târziu.

Daniel Oanţă este consultant strategie la Banca Naţională a României

*acest articol reprezintă o opinie personală, nu punctul de vedere al BNR şi nici al ECONOMICA.NET