Cancelarul german, care îl va felicita pe noul premier grec Alexis Tsipras, liderul Syriza, ‘atunci când va fi numit’, se aşteaptă de la acesta ‘să respecte angajamentele’ asumate de guvernele precedente, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Seibert, reafirmând că Germania vrea ca Grecia să rămână în zona euro.
În schimb, liderul grupului conservator al Angelei Merkel în Bundestag, Hans-Peter Friedrich, a fost mai tranşant. ‘Grecii au dreptul să aleagă pe cine vor. Dar şi noi avem dreptul să nu le mai finanţăm împrumuturile’, a declarat acesta cotidianului Bild.
Acest ziar, cel mai citit în Germania, a scris de asemenea despre ‘periculosul’ lider Alexis Tsipras, amintind exigenţele exprimate de partidul său în campania electorală, respectiv oprirea reformelor, solicitarea de noi ajutoare externe, dar şi a unor despăgubiri din partea Berlinului ‘pentru Al Doilea Război Mondial’. ‘Zona euro nu este o sală de jocuri de noroc unde fiecare poate juca cum vrea (…) Un acord este un acord!’, mai avertizează cotidianul german, care apreciază că Europa şi-a respectat angajamentele faţă de Grecia prin împrumuturile de peste 200 de miliarde de euro pe care i le-a acordat în ultimii patru ani.
La rândul său, şeful Bundesbank, Jens Weidmann, a avertizat Syriza să nu facă ‘promisiuni iluzorii’ cetăţenilor greci, în timp ce Markus Kerber, preşedintele federaţiei industriaşilor germani, a estimat că ‘Grecia a făcut progrese în procesul de reforme şi ar fi catastrofal să se oprească la jumătatea drumului’.
Toată această situaţie a devenit delicată pentru Germania, care nu va putea să lase Grecia să se prăbuşească, apreciază Julian Rappold, analist la Institutul german de politică externă (DGAP). ‘Doamna Merkel observă riscul unei schimbări de direcţie la scară europeană’, subliniază acesta, cu argumentul că semnalul transmis de Syriza celorlalte partide populiste europene ar putea pune sub semnul întrebării politicile de austeritate.
De altfel, chiar stânga radicală germană Die Linke a lansat un apel, prin vocea preşedintei sale, Katja Kipping, la o ‘primăvară roşie europeană’.
În plus, scrutinul grec intervine într-un context deja nefavorabil Germaniei, care se confruntă cu noua axă franco-italiană ce a insistat anul trecut pentru relaxarea Pactului de Stabilitate şi pentru politici de stimulare a creşterii economice, sesizează Julian Rappold. Drept urmare, continuă acesta, Berlinul va fi constrâns ‘să se arate conciliant’, dar va trebui să traseze o limită clară între subiectele negociabile şi cele care nu pot intra în discuţie, printre acestea din urmă numărându-se, în opinia expertului citat, şi o nouă diminuare a datoriei Greciei.
Şi Ministerul german de Finanţe a exclus luni o nouă reducere a acestei datorii, dar a admis posibilitatea de a discuta prelungirea actualului program de ajutor pentru Grecia, dacă guvernul de la Atena ‘o va solicita’.
Cât despre presa germană, cu excepţia cotidianului Bild, aceasta s-a arătat luni mai degrabă nuanţată şi a cerut ‘să i se acorde o şansă’ lui Alexis Tsipras, subliniind contrastul dintre încrederea de care beneficiază acum el în Grecia şi proasta reputaţie a partidelor din această ţară.
Chiar şi cotidianul conservator Die Welt se arăta sceptic faţă de scenariul catastrofal al ‘naufragiului zonei euro’, anticipând chiar că situaţia financiară delicată a Greciei îl va obliga pe Tsipras să devină ‘un reformator neaşteptat’. Şi Der Spiegel notează că Tsipras ‘este suficient de inteligent’ astfel încât să caute o soluţie negociată cu creditorii Greciei.
Nici comentatorii nu iau în serios scenariul unei posibile ieşiri a Greciei din zona euro, iar mai multe persoane intervievate pe străzile din Berlin au remarcat la rândul lor că, dacă un asemenea scenariu s-ar materializa, ‘ar fi ceva foarte rău pentru toată Europa’.