Conform datelor centralizate, 89,7% dintre cei chestionaţi au afirmat că resimt creşteri ale costurilor pentru produse şi servicii, cauzate de conflictul din Ucraina, în timp de 77% au menţionat că vor creşte, într-o proporţie sau alta, preţul produselor şi serviciilor în perioada următoare, scrie Agerpres.
De asemenea, 93,5% au declarat că, drept consecinţă a acestui conflict, în România va începe o criză economică, în timp ce 60% dintre respondenţi afirmă că vor amâna investiţiile în această perioadă. La polul, numai 3,7% dintre antreprenori au în plan să sporească investiţiile.
În ceea ce priveşte cifra de afaceri, peste jumătate (54%) dintre companii estimează că aceasta va scădea, iar restul de 46% că vor menţine o cifră de afaceri similară sau că o vor creşte într-o anumită proporţie. Totodată, un plan de creştere a afacerilor între 10% şi 30% au doar 5% dintre cei chestionaţi, iar de peste 30%, o pondere de 2%.
„În larga lor majoritate, întreprinzătorii chestionaţi de noi nu au relaţii de afaceri cu Rusia şi Ucraina. Opt din zece au spus că nu au o relaţie de afaceri în acest sens. Pentru cei care au astfel de afaceri, şapte din zece au declarat că au oprit colaborarea în acest moment. Ceea ce este foarte interesant din partea întreprinzătorilor români e faptul că sunt dispuşi să integreze resurse umane din Ucraina: patru din zece respondenţi vor să angajeze până la zece oameni proveniţi din această ţară”, a precizat Jianu.
Potrivit sursei citate, şase din zece întreprinzători români mizează pe necesitatea intervenţiei statului asupra pieţelor economice, în această perioadă, în domeniile-cheie, de securitate economică.
Astfel, principalele măsuri directe care trebuie abordate de stat, conform nevoilor antreprenorilor, sunt pentru 7 din 10 necesitatea dezvoltării independenţei energetice – conceptul de „prosumer”, investiţii în dezvoltare şi capacitatea de producţie, fonduri pentru start-up-uri şi alocări europene sau naţionale pentru susţinerea resurselor umane.
Pe ceea ce înseamnă măsuri indirecte din partea autorităţilor statului, sondajul evidenţiază combaterea creşterii ratei de inflaţie, investiţii publice (pentru 6 din 10 întreprinzători), stimularea pieţelor afectate semnificativ de control (5 din 10) şi garanţii de stat pentru împrumuturi (4 din 10).
„Noi am trimis sondajul şi Guvernului. Ca urmare a acestui sondaj, am făcut o serie de propuneri pe care le-am trimis Organizaţiei europene de IMM-uri şi direct Comisiei Europene, cu privire la ceea ce se prefigurează a fi un ajutor special, cum a fost un cadru temporar, pentru a ajuta şi companiile, şi economiile, dar li societăţile afectate de această criză din Ucraina. E clar că avem nevoie de investiţii în economie, de cât mai multe şi cât mai diversificate produse pentru întreprinderile mici şi mijlocii din România. De fiecare dată, Consiliul Naţional va avea o atitudine proactivă cu privire la toate aceste intervenţii”, a declarat preşedintele CNIPMMR.
Sondajul CNIPMMR despre impactul conflictului Rusia – Ucraina asupra antreprenorilor români a fost realizat în perioada 2 – 21 martie 2022 pe un eşantion de 2.598 de întreprinzători din diverse forme de organizare (microîntreprinderi, întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii şi întreprinderi mari).
Din totalul celor chestionaţi, 50% activează în domeniul serviciilor, 30% în comerţ, iar restul în domeniul industriei şi producţiei.