La cumpăna dintre ani, una din cele mai frecvente întrebări care se face auzită este încotro se îndreaptă omenirea? Deşi răspunsurile oscilează între optimismul de circumstanţă şi pesimismul incorigibil, cert este că, şi în viitorul apropiat, vom asista pe mai departe la triumful neabătut al capitalismului. Neabătut din simplul motiv că, deocamdată, capitalismul nu are adversari, după cum recent remarca Colin Crouch, unul din cei mai incitanţi politologi şi sociologi contemporani, autor, între altele, al unui tratat despre post-democraţie şi despre ciudata supravieţuire a neoliberalismului.
În numărul din ianuarie al revistei de cultură politică „Cicero”, Crouch reia cîteva din tezele sale, în cuprinsul unui interviu. Faptul că supravieţuirea neoliberalismului este bizară, surprinzătoare, neaşteptată, luînd chiar unele trăsături dogmatice, se datorează unor cauze concrete, enumerate parţial de profesorul britanic. Crouch consideră că tocmai criza a determinat o revenire „atavică” a neoliberalismului, aceasta fiind cea mai flagrantă dovadă a vitalităţii acestuia, informeaza Deutsche Welle.
Pe de altă parte, în politica europeană din ultima vreme s-a putut constata o accentuare a măsurilor neoliberale. Unul din efectele vizibile ale acestei tendinţe este fragilizarea statului social. Germanii, crede Crouch, procedează corect atunci cînd apără menţinerea componentelor sociale, într-un context în care, aşa cum s-a întîmplat în ultimii ani, succesul economic se lasă măsurat în funcţie de gradul de dereglare a pieţii muncii.
Analistul britanic aminteşte că pînă şi FMI a avertizat că în Statele Unite ale Americii, dar şi în unele ţări din Europa, inegalităţile sunt într-atît de mari încît primejduiesc însăşi bunul mers al economiei.
O autentică economie a pieţii, un sănătos principiu al concurenţei fac suportabile inegalităţile. Dar neoliberalismul actual nu mai este o economie propriu-zisă de piaţă, ci una a concernelor monopoliste, ceea ce contravine principiilor pieţii. Trăim, afirmă Crounch, un melanj de putere politică şi economică, rezultat al unei concentrări a avuţiilor. Numai că, într-o economie de piaţă, un astfel de amestec nu are voie să existe. Mai apare un pericol care trebuie evitat, şi anume, transformarea liberalismului într-o doctrină ce nu mai permite corecturi.
Întrebat dacă Europa a tras unele învăţăminte de pe urma crizei, expertul britanic este de părere că politicienii ar fi avut ceva de învăţat, dar că, în vremuri de criză, politica devine o treabă şi mai complicată.
Care sunt celelalte lecţii pe care criza economică şi financiară le-a administrat responsabililor lumii?
Concurenţa nu are voie să se producă între state, ci între firme. Iar dacă un stat nu-şi poate permite să achiziţioneze bunurile produse de o altă ţară, şi aceasta din urmă are de suferit. De aceea, susţinerea trebuie să fie reciprocă. Or, ceea ce semenii au dedus de pe urma crizei este exact contrariul.
Exemplul Greciei este grăitor. Ponoasele le-au avut de tras nu elita financiară şi politică a ţării, ci cetăţenii de rînd, „bugetarii”. Ei au fost nevoiţi să strîngă cureaua, lor li s-a spus să renunţe la bună parte din binefacerile statului social. Pentru ca economia să prospere, este nevoie ca veniturile salariale ale cetăţenilor să le permită acestora, în număr cît mai mare, să poată suporta şi riscurile consumului.
Ideea că Europa ar fi plătit oalele sparte de băncile americane necesită unele corecturi esenţiale. Nu trebuie uitat că şi băncile europene au jucat la marea partidă de poker financiar.
Şansa ca Statele Unite şi Marea Britanie să fi tras şi ele unele învăţăminte de pe urma crizei financiare, este privită cu oarecare scepticism de politologul britanic. În schimb, Colin Crouch este convins că, odată cu prăbuşirea sistemului comunist, capitalismul şi-a pierdut nu doar adversarii, ci şi posibilitatea controlului reciproc, nu însă şi perspectiva de viitor.
Chiar dacă sistemul comunist a fost o alternativă cumplită la cel capitalist, existenţa celui dintîi l-a determinat pe cel de-al doilea să fie mult mai dispus la compromisuri sociale, crede Coruch.
Dacă actuala criză îi oferă Europei şansa de a deveni mai bună sau, dimpotrivă, o expune riscului de a se destrăma?
Europa nu se va destrăma, ci se va fragiliza. Există însă şi şansa ca Europa să se federalizeze şi să redevină mai democratică. Dacă vom începe să fortificăm Europa, şi democraţia va avea de profitat, sună verdictul încurajator al politologului britanic.