Viitorul autostrăzilor din România, dezbătut la conferinţa Live Business Economica

Reţeaua de autostrăzi a României ar putea creşte cu 140 de kilometri până la finele anului viitor, dacă vor fi respectate termenele de pe site-ul Companiei de Drumuri. Ce tronsoane vor fi gata în 2018 precum şi viitorul autostrăzilor peste Carpaţi sunt doar câteva dintre subiectele ce vor fi dezbătute la conferinţa Live Business Economica.
Economica.net - joi, 19 oct. 2017, 14:50
Viitorul autostrăzilor din România, dezbătut la conferinţa Live Business Economica

Sursa foto: Asociaţia Pro Infrastructură

Până la sfârşitul anului viitor ar trebui finalizate lucrările pentru construcţia a 140 de kilometri de autostradă, în valoare de 3,67 miliarde de lei, conform informaţiilor de pe site-ul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Din cei 140 de kilometri, circa 50 de kilometri ar putea fi inauguraţi chiar de anul acesta, potrivit celor mai recente estimări ale şefului de la Drumuri, Ştefan Ioniţă. Este vorba despre:

  • lotul 3 din Autostrada Sebeş – Turda (12,45 kilometri), construit de italienii de la Tirrena Scavi pentru 420 milioane de lei
  • lotul 4 din Autostrada Sebeş – Turda (16,3 kilometri), construit de austriecii de la PORR pentru 470 milioane de lei
  • lotul 4 Autostrada Lugoj – Deva (22 kilometri), construit de firmele româneşti Tehnostrade – Spedition UMB pentru 419 milioane de lei

Tronsoanele de 90 de kilometri care ar trebui inaugurate anul viitor sunt:

  • Gilău – Nădăşelu (8,7 kilometri), constructor Spedition UMB – Tehnostrade, valoare contract 258 milioane de lei
  • Bucureşti – Braşov (3,3 kilometri), constructor Aktor – Euroconstruct Trading ’98, valoare contract 129 milioane de lei
  • lot 2 Târgu Mureş – Ogra (10,1 kilometri), constructor Strabag, valoare contract 251 milioane de lei
  • lot 1 Ogra – Câmpia Turzii (3,6 kilometri), constructor Geiger, valoare contract 56 milioane de lei
  • lot 3 Lugoj – Deva (21 kilometri), constructor Comsa, valoare contract 580 milioane de lei
  • lot 1 Sebeş – Turda (17 kilometri), constructor Impresa Pizzarotti, valoare contract 542 milioane de lei
  • lot 2 Sebeş – Turda (24 kilometri), constructor Aktor – Euroconstruct Trading ’98, valoare contract 549 milioane de lei.

Sibiu – Piteşti versus Comarnic – Braşov

În ceea ce priveşte autostrăzile montane care să lege Capitala de Ardeal, anul acesta au fost făcuţi primii paşi concreţi pentru realizarea lor.

Astfel, capetele autostrăzii Sibiu – Piteşti au fost scoase la licitaţie pentru proiectare şi execuţie, urmând ca până la finele acestui an să fie lansate în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) şi loturile de mijloc. Condiţiile de înscriere la licitaţiile pentru Sibiu – Piteşti sunt însă greu de îndeplinit de către constructorii români.

Tot anul acesta a fost semnat contractul pentru construcţia lotului 5 al autostrăzii Comarnic – Braşov (Râşnov – Cristian) iar pentru secţiunea dintre Râşnov şi Ploieşti urmează să fie obţinută finanţare internaţională. În acest sens, ministrul Finanţelor Ionuţ Mişa a discutat la Washington cu reprezentanţii Băncii Mondiale, care vor trimite în România pe 30 octombrie prima misiune tehnică pentru autostrada Ploieşti – Braşov.

De ce să mai mergem cu trenul?

La evenimentul Live Business vor fi dezbătute şi problemele din domeniul feroviar, unde din cauza calităţii infrastructurii se circulă cu viteze foarte mici. Conform bilanţului ministrului demisionar, Răzvan Cuc, în mandatul său a fost lansată procedura pentru modernizarea a 128 de kilometri de cale ferată între Braşov şi Sighişoara (6,6 miliarde de lei) şi au fost contractate sau se află în curs de contractare lucrări pentru modernizarea a 119 km pe tronsonul Radna – Gurasada – Simeria, în valoare de 7,8 miliarde de lei. După modernizare, durata călătoriei pe cele două secţiuni de cale ferată va scădea de la două ore şi treizeci de minute în prezent, la circa o oră pe fiecare.

An decisiv la Tarom. Iese din criză sau e învins definitiv de „armata low-cost”

În cadrul conferiţei Live Business vor fi discuţii şi despre domeniului aerian, unde există probleme atât la cel mai mare aeroport din ţară, cât şi la compania naţională aeriană, care se află încă pe pierderi.

Tarom și-a crescut flota în mai cu primele două aeronave în leasing operațional, B737 – 8NG, urmând ca în decembrie să fie aduse și cele două aeronave lung curier pentru legătura cu SUA, Canada și China, potrivit fostului ministru al Transporturilor. Tot în decembrie ar urma să fie demarată procedura pentru restul de 26 de aeronave care au urma să intre în flota companiei de stat.

Prima conferinţă din seria Live Business Economica va avea loc luni, 23 octombrie, la Palatul Parlamentului, începând cu 09:30. Printre invitaţi se numără oficiali guvernamentali, precum şi reprezentanţi ai constructorilor şi ai transportatorilor.

Te-ar mai putea interesa și
Turiștii care aleg Grecia încep să se orienteze către lunile din afara sezonului de vârf tradițional
Turiștii care aleg Grecia încep să se orienteze către lunile din afara sezonului de vârf tradițional
În Grecia, cererea de călătorii în timpul verii se modifică, de la lunile de vârf tradiţionale iulie şi august, la lunile mai, iunie şi septembrie, în urma schimbărilor climatice şi a......
Vladimir Putin declară că Rusia a folosit o rachetă balistică hipersonică cu rază medie de acţiune pentru a lovi o țintă militară ucraineană
Vladimir Putin declară că Rusia a folosit o rachetă balistică hipersonică cu rază medie de acţiune pentru a lovi o ...
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi seara, într-un discurs către naţiune, că Rusia a lansat un atac cu rachetă ...
Agenția GMP & U a câștigat contul TAZZ
Agenția GMP & U a câștigat contul TAZZ
Agenția de comunicare GMP & U anunță că a câștigat contul Tazz, în urma unei licitații, completându-și astfel portofoliul ...
Burduja anunță că în mai 2025 va fi finalizată centrala pe gaz de la Iernut
Burduja anunță că în mai 2025 va fi finalizată centrala pe gaz de la Iernut
Executivul a aprobat joi prelungirea Planului Naţional de Investiţii, ultimul obiectiv rămas în finanţare fiind centrala ...