Cu prilejul unei audieri care a avut loc miercuri în comisia pentru afaceri economice din Parlamentul European, Lagarde a apreciat că economia zonei euro se confruntă cu riscuri pe termen scurt care au legătură în principal cu factorii externi. Luând în calcul şi criticile la adresa măsurilor neconvenţionale, Lagarde a adăugat că BCE trebuie să fie conştientă de potenţialele efecte negative ale politicilor neconvenţionale şi să ţină cont şi de îngrijorările oamenilor cu privire la aceste politici.
„O politică monetară extrem de acomodativă este necesară pentru o perioadă prelungită de timp”, a spus Lagarde, care în ultimii opt ani a fost director general al Fondului Monetar Internaţional. „BCE trebuie să asculte şi să înţeleagă pieţele, nu trebuie să fie ghidată de pieţe dar trebuie să le asculte şi să le înţeleagă”, a mai spus Lagarde.
Fostul ministru francez de Finanţe moşteneşte de la Draghi un consiliu al guvernatorilor BCE puternic divizat, într-un moment în care economia zonei euro suferă de pe urma tensiunilor comerciale globale şi a incertitudinilor cu privire la Brexit. Analiştii se aşteaptă ca la şedinţa de politică monetară care va avea loc săptămâna viitoare, Draghi să anunţe o nouă reducere a dobânzilor, aceasta în condiţiile în care o parte din membrii consiliului guvernatorilor, inclusiv preşedintele Bundesbank, Jens Weidmann, şi guvernatorul Băncii centrale a Olandei, Klaas Knot, şi-au exprimat opoziţia faţă de reluarea achiziţiilor de obligaţiuni.
În cursul după-amiezii, eurodeputaţii se vor pronunţa prin vot asupra candidaturii lui Christine Lagarde pentru postul de preşedinte al BCE, însă acest vot este doar unul consultativ. Ultimul cuvânt cu privire la persoana care îi va succeda în funcţie lui Mario Draghi îl au şefii de stat şi de guvern din UE, care şi-au exprimat deja sprijinul pentru Lagarde.