Viitorul UE post-Brexit şi problema unui nou mandat pentru Tusk, pe agenda summitului UE din weekend

Şefii de stat sau de guvern europeni se reunesc timp de două zile, dar fără premierul britanic Theresa May vineri, cum a devenit uzual pentru reuniunile consacrate viitorului Uniunii Europene după plecarea programată a Regatului Unit.

Vrând să arate că UE este capabilă de unitate pentru a se relansa după Brexit, liderii europeni pot totuşi să se teamă de noi note false.

Viitorul lui Tusk la conducerea Consiliului European, după un prim mandat care a început în 2014, le va oferi o primă ocazie începând de joi după-amiază.

O largă majoritate din cele 28 de state membre ale UE sunt favorabile acordării unui nou mandat fostului premier polonez Tusk, liberal, la preşedinţia instituţiei, care coordonează summiturile liderilor naţionali la care sunt stabilite priorităţile politice ale UE.

Dar partidul naţionalist aflat la putere la Varşovia, Lege şi Justiţie (PiS), care îi reproşează lui Tusk că ”a luptat împotriva propriului său guvern” la Bruxelles, a propus un candidat alternativ, pe eurodeputatul Jacek Saryusz-Wolski, pe fondul unei dispute cu UE pe tema încălcării statului de drept în Polonia.

În acest stadiu, Saryusz-Wolski nu se poate baza pe niciun sprijin, dacă acesta nu este cel din partea Ungariei lui Viktor Orban, aflat şi el în relaţii reci cu Bruxellesul.

Această situaţie inedită blochează candidatura lui Tusk, susţinut de majoritatea statelor membre şi de PPE (Partidul Popular European, principala federaţie de partide de dreapta din UE). Realegerea sa cu o majoritate calificată – cel puţin 21 de ţări reprezentând 65% din populaţia UE – pare să fie sigură.

”Tusk beneficiază de un sprijin foarte, foarte numeros”, sublinia marţi secretarul de stat german Michael Roth. ”Trebuie să fim uniţi, îndeosebi în acest moment, şi să evităm provocarea de noi conflicte în UE”, a spus el la adresa Varşoviei şi a Budapestei.

Un potenţial obstacol constă în frustrarea socialiştilor care deplâng faptul că PPE monopolizează preşedinţiile la vârful UE: luxemburghezul Jean-Claude Juncker, la şefia Comisiei Europene, şi italianul Antonio Tajani, la conducerea Parlamentului European.

”Eu nu voi participa la înlăturarea” lui Donald Tusk, a dat asigurări luni preşedintele Franţei, Francois Hollande, care s-a întâlnit la Versailles cu cancelarul german, Angela Merkel, şi cu şefii de guvern din Italia şi Spania, Paolo Gentiloni şi, respectiv, Mariano Rajoy.

După problema privind un nou mandat pentru Tusk, liderii europeni au prevăzut să pregătească vineri, fără Theresa May, textul pe care ei îl vor publica cu ocazia împlinirii a 60 de ani a Tratatului fondator al UE, eveniment marcat la Roma pe 25 martie, destinat să dea un nou impuls Europei de după Brexit.

Jean-Claude Juncker le-a pregătit terenul săptămâna trecută, propunând cinci piste de reformă, de la o Europă care se mulţumeşte a fi o piaţă unică la o Uniune mai integrată, inclusiv o Europă ”cu mai multe viteze”.

Varianta referitoare la o Europă ”cu mai multe viteze” domină dezbaterile, beneficiind de un sprijin puternic din partea Parisului şi a Berlinului, dornice să avanseze pe teme precum întărirea apărării europene, fără să fie blocate de către ţări recalcitrante.

Luni, la Versailles, Italia şi Spania s-au alăturat cuplului franco-german pentru a susţine această idee, aprobată şi de ţările din Benelux (Belgia, Olanda şi Luxemburg). Europenii trebuie ”să aibă curajul de a accepta că unele ţări avansează mai rapid decât altele”, ”fără să fie închise faţă de cele care sunt în întârziere”, a insistat dna Merkel.

Însă alte ţări sunt îngrijorate de ideea de a deveni ţări de zona a doua, precum cele din Grupul de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia), care s-au opus deja politicii Bruxellesului privind migraţia.

”Este nevoie de o reflecţie politică” în legătură cu acest subiect ”periculos”, avertizează un înalt responsabil european. ”Mesajul cheie al summitului de la Roma va trebui să fie ‘unitate’. A spune la Roma că avem nevoie mai mult de o Europă cu mai multe viteze ar suna fals”, a adăugat el.

UE permite deja avansarea în ritmuri diferite. Liderii ar trebui să ilustreze aceasta joi dând ‘undă verde” înfiinţării unui parchet european care să combată fraudarea fondurilor europene, ce nu ar acoperi din start decât o parte din statele membre.