„Este la fel de clar ca faptul că doi şi cu doi fac patru. Există o legătură clară”, le-a spus Orban reporterilor după o reuniune a Grupului de la Vişegrad, format din liderii ţărilor central-europene.
„Dacă cineva neagă această legătură, atunci, de fapt, acea persoană subminează siguranţa cetăţenilor europeni”, a adăugat el.
Ungaria va organiza pe 2 octombrie un referendum privind cotele de migranţi impuse de Uniunea Europeană.
La consultarea populară, ungurii vor fi întrebaţi dacă acceptă sau nu un sistem permanent de cote de migranţi. „Vreţi ca Uniunea Europeană să aibă dreptul să impună relocarea obligatorie a cetăţenilor din afara Ungariei în Ungaria, fără consimţământul Parlamentului?”, va fi întrebarea referendumului.
Încurajat de rezultatul surprinzător al referendumului din Marea Britanie pentru ieşirea din UE, premierul Viktor Orban are speranţe mari de la această consultare populară, după ce şi-a asumat o poziţie antiimigranţie în timpul escaladării crizei refugiaţilor, anul trecut.
Budapesta a ridicat un gard la graniţele ţării cu Croaţia şi Serbia, pentru a ţine solicitanţii de azil la distanţă, într-o perioadă în care sute de mii de migranţi din Orientul Mijlociu şi Africa au traversat Ungaria pentru a ajunge în vestul şo nordul Europei. Mai multe ţări din sud-estul continentului au luat exemplul Budapestei şi au ridicat garduri la graniţe.
Mai mult, alături de Slovacia, Ungaria a contestat în justiţie anul trecut planul UE de a introduce cote obligatorii de migranţi relocaţi pentru fiecare stat membru.
Mecanismul de relocare a migranţilor în UE a fost stabilit anul trecut, după ce peste un milion de solicitanţi de azil au intrat în blocul comunitar. Majoritatea au vrut să se stabilească în Germania şi în alte ţări bogate.
UE analizează în prezent o modificare a regulilor de azil, ce ar putea include amenzi pentru statele care refuză cotele.