Orban a declarat pentru grupul de presă Funke în comentarii publicate duminica aceasta că salută poziţia cancelarului german Olaf Scholz, care ia în calcul opţiuni de externalizare a procedurilor de azil către ţări din afara UE.
Ungaria va prelua preşedinţia prin rotaţie a UE la 1 iulie de la Belgia pentru şase luni.
Orban a declarat că Ungaria implementează deja o politică prin care cererile de azil sunt examinate în ţări terţe, de exemplu la ambasada Ungariei din Belgrad, înainte de a da solicitanţilor undă verde pentru a intra în ţară.
La jumătatea lunii iunie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a condamnat Ungaria să plătească o amendă forfetară de 200 milioane de euro (216 milioane de dolari) şi o amendă cominatorie de un milion de euro pentru fiecare zi în care nu-şi modifică legislaţia, după ce a ignorat o condamnare anterioară pentru încălcarea legislaţiei UE privind protecţia migranţilor.
Potrivit Curţii, Ungaria a omis în mod deliberat să pună în aplicare o hotărâre din decembrie 2020 privind protecţia internaţională a migranţilor.
Poziţia de preşedinte al Consiliului UE este în mare măsură birocratică şi implică stabilirea unor agende de întâlnire şi orientarea discuţiilor politice către o decizie, uneori găsirea unui compromis între statele membre ale UE atunci când nu există un consens clar.
Ungaria a promis să fie un mediator corect, însă Budapesta are o relaţie furtunoasă cu instituţiile UE în ceea ce priveşte statul de drept şi problemele legate de corupţie, notează DPA.