Viktor Orban la Băile Tușnad: MAE român mi-a transmis ce am voie și ce n-am voie să spun. Frații români să ia în considerare că Ungaria va prelua președinția UE de la 1 iulie 2024

„Ministerul Afacerilor Externe, care ţine mai mult de Preşedinţie, mi-a trimis un material şi mi-a spus despre ce să nu vorbesc, despre ce pot să vorbesc, dar cum anume, şi ce anume ar trebui să, absolut, omit din discursul meu”, a precizat Orban.

El a punctat că recomandarea sa către „fraţii români” este să ia în considerare că Ungaria va prelua anul viitor preşedinţia UE şi sprijină aderarea României la Schengen.

„Mai avem o altă recomandare către fraţii noştri români. Vă rog frumos să luaţi în considerare următorul lucru: ambiţia cea mai mare, obiectivul cel mai mare al României este sprijinit cu tot sufletul de Ungaria şi anume aderarea la spaţiul Schengen. Şi vă atragem atenţia că de la 1 iulie 2024 în Uniunea Europeană Ungaria va prelua preşedinţia şi un obiectiv principal al Ungariei va fi sprijinirea României în acest demers de aderare la spaţiul Schengen. Până atunci putem să spunem următorul lucru: România are un nou prim-ministru. Îi urmăm mult succes, e foarte bine, Dumnezeu să-l binecuvânteze. De când eu sunt premier al Ungariei este al 20-lea coleg omolog de-al meu, deci poate e un număr cu noroc’, a spus Viktor Orban, potrivit traducerii oficiale.

De asemenea, Viktor Orban a mai precizat că, dacă preşedintele Klaus Iohannis va vizita Ungaria, nu i se va spune despre ce poate sau nu să vorbească.

„Dacă tot am primit acest document, propunere, consiliere, atunci ce recomandăm noi în schimb? Păi, în primul rând, dacă preşedintele României vine în Ungaria – şi a primit deseori invitaţie – nu o să-i spunem preşedintelui României despre ce poate şi despre ce nu poate să vorbească la noi”, a afirmat Orban.

Premierul maghiar a comentat, în scurte remarci şi glume, recomandările MAE legate de discursul său, spunând că este un act oficial şi îi poate da citire.

El a precizat că i s-a spus să nu vorbească despre „chestii delicate”, „sensibilităţi”, „simboluri naţionale care pot jigni sentimentele românilor” şi a adăugat că este de acord să nu vorbească despre acestea, dar a ţinut să ureze bun venit „prietenilor noştri care s-au prezentat aici cu steaguri”, făcând referire la membrii asociaţiilor „Calea Neamului” şi „Frăţia Ortodoxă”, care purtau steaguri tricolore, aceştia nefiind lăsaţi, însă, să intre la eveniment.

De asemenea, Viktor Orban a susţinut că i s-a sugerat să nu vorbească, în discursul său, despre drepturile colective ale minorităţilor, răspunzând la această recomandare: „Ok, nu am să spun nimic despre asta, dar constat că aceste drepturi există şi maghiarii de aici sunt îndreptăţiţi să aibă aceste drepturi colective”.

Un alt subiect despre care Orban a spus că i s-a recomandat să nu vorbească a fost legat de „unităţile administrativ teritoriale din România care nu există”, comentând, în aplauzele participanţilor că, probabil, cel care a elaborat documentul s-a referit la Ţinutul Secuiesc.

Totodată, premierul Ungariei a mai arătat că i s-a spus că poate aborda anumite teme, dar să nu arunce o lumină proastă asupra acestora, făcând referire la valorile occidentale.

„Se mai zice aici că putem aborda anumite teme, dar să nu aruncăm o lumină proastă asupra acestor lucruri, cum ar fi valorile occidentale. Păi, acum, dacă cineva urmăreşte politica europeană şi face politică în UE, atunci e vorba de război, de imigrare şi de LGBTQ, deci astea sunt valorile, nu trebuie să aruncăm lumină proastă asupra acestor lucruri pentru că deja astea sunt într-o lumină proastă de la sine”, a declarat Viktor Orban, potrivit traducerii oficiale.

Oficialul ungar a menţionat şi că i s-a recomandat să omită şi subiectul privind „abordarea revizionistă şi xenofobă a aspectelor legate de migraţie”.

Ulterior acestui moment, în care a făcut referire la recomandările MAE, Orban a avut un discurs de aproximativ o oră, în care a vorbit, printre altele, despre impactul global al războiului din Ucraina şi consecinţele geopolitice, despre poziţia Ungariei faţă de politica UE şi raportarea la polii de putere mondiali, în context referindu-se şi la strategia economico-socială a Guvernului de la Budapesta.