Viktor Orban s-a întors. Fostul lider „organizează” rezistenţa din Ungaria împotriva „recolonizării”

Adaugă-ne ca sursă preferată

El a mai afirmat că guvernul său „de dreapta” şi „pronaţiune” a restabilit suveranitatea ţării în perioada 2010-2026, subliniind că, până în 2010, 80% din sectoarele economice strategice ale Ungariei se aflau sub control străin, în special german, scrie Agerpres.

Orban a descris misiunea politicii naţionale de dreapta drept o luptă împotriva colonizării, promiţând să continue această bătălie indiferent dacă se va afla în opoziţie sau la guvernare. El a promis să „elibereze din nou Ungaria”.

De asemenea, el a criticat guvernul Tisza pentru lipsa unei politici externe independente, susţinând că deciziile sunt dictate de „puterile coloniale” de la Bruxelles. Guvernul a abandonat „plasa de siguranţă politică” a Ungariei în relaţia cu SUA, neutralitatea ţării în războiul dintre Rusia şi Ucraina, acordurile cu China şi cooperarea privilegiată cu lumea turcică, a afirmat el.

„Nu dorim război, migraţie, ideologie de gen şi nici să renunţăm la creştinism”, a declarat Orban, subliniind necesitatea de a garanta că „Ungaria rămâne o ţară maghiară”.

Orban a acuzat guvernul actual că a acceptat un „pact Tisza-Bruxelles”, susţinând că acesta ar duce la destructurarea forţelor suveraniste ungare care se opun Bruxellesului şi, ulterior, la „predarea economiei ungare către Bruxelles”.

El a afirmat că guvernul ar urma să respecte „toate directivele Bruxellesului” în schimbul menţinerii la putere. Referitor la fondurile UE, el a susţinut că lupta pentru interesele ţării nu este întotdeauna o sarcină plăcută, însă actualul guvern refuză să şi-o asume.

Fostul premier a pus dificultăţile economice pe seama absenţei unei politici economice adecvate, nu a lipsei de fonduri, invocând criza energetică, prăbuşirea sectorului agricol, stagnarea industriei construcţiilor şi protestele transportatorilor.

Referindu-se la acuzaţiile de corupţie formulate la adresa fostului său guvern, Orban a insistat că acestea se vor dovedi nefondate, întrucât deciziile luate în trecut au fost legale şi justificate. El a acuzat partidul Tisza că i-a indus în eroare pe alegători în timpul campaniei, în special în ceea ce priveşte fabricile de baterii şi un caz de abuz sexual asupra minorilor legat de centrul de detenţie pentru tineri.

Orban a sfătuit tabăra de dreapta să se concentreze asupra propriilor săi alegători, despre care a spus că erau, în mod firesc, descurajaţi după înfrângerea electorală. El a recunoscut că, în calitate de fost prim-ministru, nu era rolul său să încerce să ajungă la cei care nu doresc să-l asculte. „Tocmai ne-au votat să plecăm, ca să nu mai fie nevoiţi să mă asculte”, a spus el.

Orban i-a îndemnat pe reprezentanţii dreptei să se regrupeze în următoarele şase luni, să interacţioneze cu susţinătorii şi să se reorganizeze pentru a rămâne relevanţi în viaţa publică din Ungaria. „Încă nu am ajuns acolo. Ne aşteaptă mult de lucru”, a remarcat fostul prim-ministru.

El a descris guvernul Tisza drept „agresiv, radical şi neocomunist” şi a afirmat că Bus Balazs – fostul director adjunct al Fondului Naţional Cultural (NKA), reţinut sub suspiciunea de deturnare de fonduri – este un „deţinut politic”.

Referindu-se la înfrângerea electorală, Orban a declarat că „dispariţia succesului economic în perioada 2024-2026” a reprezentat principalul eşec al guvernului său. „Nu am putut împiedica acest lucru”, a spus el.

Totodată, Orban a susţinut că guvernul Tisza instituie un regim autoritar şi a îndemnat la rezistenţă.

El a descris nou-înfiinţatul Oficiu Naţional pentru Recuperarea şi Protecţia Activelor (NVVH) drept o „instituţie de tip AVH” – o referire la infama poliţie secretă a Ungariei din perioada comunistă. Potrivit lui Orban, parlamentarii care au instituit NVVH poartă răspunderea politică pentru acţiunile acestui organism. Totodată, el a precizat că „cei care lucrează în cadrul acestei instituţii, iau decizii sau participă la procedurile sale nu vor scăpa de răspunderea financiară şi juridică odată ce statul de drept va fi restabilit”.

Orban a declarat că partidul său îi va monitoriza pe toţi cei care lucrează acolo, făcându-le publice numele, parcursul profesional şi rolurile în cadrul unor demersuri extrajudiciare. „Vom dezvălui cine sunt, cine le sunt părinţii şi ce fac acolo”, a spus el.

La finalul emisiunii, Orban a respins speculaţiile privind viitoarea structură a opoziţiei, calificându-le drept premature şi contraproductive, având în vedere incertitudinile legate de legislaţia electorală, numărul de partide necesar şi modul în care trebuie să se organizeze candidaţii.

El a afirmat că singura şansă a dreptei de a obţine victoria sau o influenţă semnificativă stă în unitate. Dacă este fragmentată de forţe externe sau slăbită de dezbinări interne, nu are nicio şansă, a spus el, menţionând că acest lucru este valabil şi pentru partidele de stânga.

Orban a descris dreapta ca fiind intrinsec diversă, dar unită în jurul a trei principii fundamentale: o Ungarie suverană, convingerea că o viaţă fără libertate nu merită trăită şi valoarea tradiţiilor şi a moştenirii lăsate de strămoşi.

Comentând interviul, Magyar a scris pe Facebook, duminică seara, că „în loc să facă o mărturisire sinceră, Viktor Orban a îndrăznit să ameninţe deschis procurorii, poliţiştii şi funcţionarii financiari care lucrează în cadrul Oficiului Naţional pentru Recuperarea şi Protecţia Activelor”.

„Mesajul meu pentru mafie este: nu dăm înapoi”, a declarat el.