„Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (#PNRR) este programul prin care vom rezolva probleme inclusiv de funcţionare a statului, dar este şi un program cu termene foarte scurte pentru atingerea jaloanelor. La 31 martie, România a avut de îndeplinit 24 de jaloane. Sunt măsuri importante luate în această perioadă la nivelul tuturor ministerelor, cu impact major în viaţa oamenilor. În scurt timp vor fi lansate mai multe apeluri de finanţare prin PNRR, pe energie, dezvoltare, dar şi turism. Am avut în această săptămână întâlniri zilnice cu ministerele coordonatoare de reformă şi reprezentanţi ai Comisiei Europene, în urma cărora am clarificat mai multe aspecte la jaloanele importante referitoare la reforma pensiilor, cloud-ul guvernamentale, energie şi sănătate”, a scris ministrul, vineri, pe pagina sa de Facebook.
Potrivit sursei citate, pentru jaloanele alocate primului trimestru din 2022 autorităţile române vor face cerere de plată în luna octombrie, astfel încât nu este periclitată în niciun fel virarea sumelor din PNRR.
„Mai mult, în luna mai vom face prima cerere, aferentă jaloanelor din decembrie 2021. De la decizia de implementare a Comisiei privind PNRR, în noiembrie 2021, şi până astăzi, Comisa Europeană a dovedit că ne este partener şi beneficiem de susţinere, însă România are rolul de a realiza ceea ce ne-am propus şi toţi cei implicaţi trebuie să-şi îndeplinească sarcinile”, a subliniat ministrul de resort.
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a lansat, joi, platforma pentru depunerea proiectelor de investiţii finanţate în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilenţă. Linkul pentru accesarea platformei este https://proiecte.pnrr.gov.ro iar pentru depunerea proiectelor în cadrul apelurilor deschise, aplicanţii îşi vor crea cont în platformă şi, ulterior, vor putea completa toate informaţiile necesare în vederea depunerii de proiectelor.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă are un buget total de 29,2 miliarde euro, din care 14,2 miliarde euro sub formă de granturi şi 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Pentru implementarea Planului, România a încasat două tranşe de prefinanţare în valoare de 3,79 miliarde euro: o transă în valoare de 1,85 miliarde euro aferentă componentei de granturi, respectiv 1,94 miliarde euro din componenta de împrumut.
PNRR se bazează pe şase piloni, astfel încât să acopere nevoile României şi să urmărească concomitent priorităţile Uniunii Europene, respectiv: tranziţia verde, transformare digitală, creştere inteligentă, coeziune socială şi teritorială, sănătate şi rezilienţa şi politici pentru generaţia următoare. Planul include măsuri privind transportul durabil, educaţia, sănătatea, renovarea clădirilor şi digitalizarea administraţiei publice.