Vin șapte ani de foamete bugetară. Deficitul tot mai mare pune sub semnul întrebării finanțarea datoriei publice prin titluri de stat

„Investiţiile publice sunt, în momentul de faţă, finanţate din fonduri europene şi colaborarea pe care am avut-o cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi măsurile pe care le-am gândit anul trecut de implementare a proiectelor de investiţii au dus la un grad de absorbţie record pentru România. Aici va trebui să fim foarte atenţi cu modalitatea în care absorbim fondurile europene şi mai ales să ducem la bun sfârşit proiectele mari de infrastructură, care sunt o oportunitate pe termen lung a României. Aici nu avem cum să dă greş”, a spus  Boloş.

Ministrul Finanțelor a încercat să explice faptul că cei șapte ani necesari pentru ajustarea deficitului bugetar, ”sunt niște ani necesari pentru  o ajustare fină a deficitului bugetar care să permită realizarea de investiții”, după cum a explicat oficialul la „Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României pe 2024”, eveniment organizat de Agenţia de presă News.ro.

Pe de altă parte, economiștii șefi din băncile comerciale și președintele Consiliului Fiscal  sunt de părere că șapte ani este un obiectiv foarte ambițios, deoarece nimeni nu va avea atât timp și atâta răbdare să aștepte România să își pună ordine în finanțele publice.

Șapte ani pentru reducerea deficitului bugetar, o naivitate fără margini

„A crede că putem reduce deficitul bugetar pe un orizont de şapte ani, mi se pare o naivitate fără margini. De ce? Pentru că pieţele financiare nu te vor tolera. Avem, în momentul de faţă, o datorie publică de 50% din PIB. E adevărat, printre cele mai mici din Europa. Nu suntem chiar la coada clasamentului, dar nu e nici mare faţă de mediile europene. Dar avem, în acelaşi timp, şi cea mai mică intermediere financiară din Europa. Să nu uităm că principalul finanţator al statului este sectorul financiar. Sectorul nostru financiar e de cam de patru, cinci ori mai mic decât media europeană. Ori datoria noastră publică nu e de patru, cinci ori mai mică decât media europeană, este cam la jumătatea mediei europene”, a declarat Ionuț Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank.

Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, afirmă că este „foarte improbabil” ca deficitul bugetar înregistrat de România anul acesta să fie unul mai mic de 6%, el avertizând asupra faptului că, dacă nu există „atenţie” din partea guvernanţilor, rata deficitului poate creşte către 7 procente. Dăianu este de părere că România va avea „o execuţie bugetară frământată, foarte dificilă”

El afirmă că 2024 va fi, din punct de vedere economic, „un an foarte greu” şi este de părere că România nu mai poate continua „cu un deficit structural atât de mare” cum a fost cel înregistrat în ultimii ani.

„Eu cred că anul acesta avem şanse, nu mai stăruim asupra contextului internaţional, însă cred că este posibil să avem o dinamică a PIB-ului în jur de 3%. Pentru că avem creşteri de pensii, avem creşteri de salarii în mediul educaţional şi toate acestea alimentează activitatea economică alimentează cererea şi, într-un fel, explică de ce, noi, la Consiliul Fiscal, considerăm că este foarte improbabil să fim cu un deficit sub 6% în acest an. Nu credem. (…)  Vom avea o execuţie bugetară frământată, foarte dificilă. Şi dacă noi avem un îndemn – pentru că Consiliul Fiscal nu este un făcător de politici economice, este un avertizor  de abordare prudentă a programării şi a execuţiilor bugetare – riscăm să ne ducem cu deficitul bugetar, dacă nu suntem atenţi, către 7%, aşa cum acest risc era şi anul trecut”, a afirmat Daniel Dăianu.

Președintele Consiliului Fiscal susţine că România are nevoie de „venituri fiscale superioare” însă este de părere că Guvernul nu poate lua măsuri care să nu fie agreate de cea mai mare parte a populaţiei.

„Avem de redus deficitul bugetar cu 4 procente din PIB. Această reducere nu se poate face prin ştergere, să spunem, din datorii, cineva să spună României i se şterge din datorii şi în permanenţă România va beneficia de intrări de fonduri care să-i crească veniturile nefiscale. Aşa ceva nu se poate! (…) Poţi să umbli la cheltuieli, este în logica analizelor de cheltuieli şi poţi să reduci unele cheltuieli (…) Poţi să ai în vedere şi cum procedezi cu indexarea unor componente ale cheltuielilor. Trebuie să umbli în continuare la regimul fiscal, care este prevăzut în PNRR, nu este capriciul Guvernului condus de fostul premier Ciucă, al regimului actual. Sunt prevederi în PNRR despre aşa ceva”, mai spune Dăianu.

Reducerea deficitului de la şase la două procente înseamnă 14 miliarde de euro, adică jumătate din PNRR

Economistul şef BRD Groupe Société Générale, Florian Libocor, a afirmat că reducerea deficitului de la şase la două procente înseamnă 14 miliarde de euro, ceea ce reprezintă jumătate din PNRR.

“Să vorbim de contributivitate şi de echitate atunci când vorbim de reforma pensiilor, să se facă exclusiv pornind de la contributivitate şi echitate. De ce reforma pensiilor? Pentru că asta presupune un cost. Nimeni nu contestă nevoia de a creşte aceste venituri, însă destul de multă lume se întreabă şi după aceea ce facem. Apoi ar mai fi de povestit despre datoria publică, care datorie publică probabil că nu s-o şteargă nimeni, dar nu suntem noi încă în situaţia de a cere aşa ceva sau de a avea nevoie. Rulăm un stoc de circa 50% din PIB. Şi apropos de datoria publică, care are o componentă ce impactează bugetul, dobânzile, a reduce deficitul de la şase la doi, cu patru puncte procentuale, înseamnă dintr-o dată sau în doi, trei ani, 14 miliarde de euro. Dacă asumăm că PIB-ul României din 2024 va fi de 350 de miliarde. 14 miliarde de euro înseamnă jumătate din PNRR, care este 28,5 sau 29. Nu e puţin. Pe de altă parte, depinde care dintre cele două butoane, venituri sau cheltuieli, vor fi mai mult utilizate”, a explicat Florian Libocor, economistul şef al BRD Groupe Société Générale.

Necesarul de finanțare este de 181 de miliarde de lei. Finanțele încearcă să se împunute mai mult de la populație, ca să scadă riscul indus de cuantumul mare al datoriei publice în valută

Alin Marius Andrieş, secretar de stat în cadrul Ministerul Finanţelor Publice, a declarat că necesarul de finanţare anul acesta, ţinând cont de deficit şi de refinanţare a datoriei publice, este de 181 de miliarde de lei şi a precizat că s-a încercat un echilibru între finanţarea pe pieţele interne şi pe pieţele externe.

“Necesarul de finanţare anul acesta, ţinând cont de deficit şi de refinanţare a datoriei publice, este de 181 de miliarde, mare parte, 94,4 fiind refinanţare, 86 – finanţarea deficitului, astfel că este mai redus cu aproximativ 10% comparativ cu anul 2023. De asemenea, în ultimii ani am încercat o balansare sau un echilibru între finanţarea pe pieţele interne şi pe pieţele externe, astfel că de la începutul anului finanţarea, să spunem aşa, emisiunile au avut loc atât pe piaţa internă, cât şi pe piaţa externă atrăgând 68 de miliarde. Cererea a fost una destul de bună, nu simţim, să spunem, presiune din perspectiva accesului. Întotdeauna când te finanţezi pe piaţa externă este şi un semnal bun, fiindcă ai acces la finanţare, într-adevăr riscul valutar este unul pe care întotdeauna l-am avut în vedere”, a explicat secretarul de stat.

Toți participanții au subliniat ca peste 50% din datoria externă a României este în valută, inclusiv în dolari, valută față de care leul este expus suplimentar.