Vine austeritatea: Dobânzi mai mici, taxe și impozite mai mari! SUA își revin, Europa băltește, Israel e aproape de zona roșie. Cum stă România pe harta riscului (FOTO)

Situația socio-politică extrem de tensionată nu avea cum să nu afecteze starea economică a lumii. Alegerile care s-au desfășurat sau se vor desfășura anul acesta în peste 60 de țări ale lumii, tensiunile din Orientul Mijlociu precum și războiul din Ucraina sunt doar câteva dintre elementele menite să pună sub semnul întrebării stabilitatea financiară a țărilor și companiilor.

Băncile centrale au început deja să ia măsuri de stimulare a economiei, acolo unde era cazul, scăzând dobânzile, însă această măsură nu va rămâne fără efecte directe, după finalizarea alegerilor, în 2025, când cel mai probabil va urma o perioadă de înăsprire a condițiilor fiscale. Mai ales în Europa, unde nu mai puțin de 7 țări membre UE au intrat în procedură de deficit excesiv, indicatorul de deifict fiscal sărind peste 3% din PIB. România este în această situație încă dinainte de pandemia de COVID, iar anul acesta se va încheia, cel mai probabil, cu un deficit record de peste 8% din PIB.

Ce țări se îndreaptă spre zona roșie și ce sectoare economice sunt tot mai periculoase

Revenind la situația internațională, ultimul Barometru al riscurilor sectoriale și de țară realizat de Coface relevă că viitorul arată mai degrabă rău, mai ales pentru Europa și pentru țările din Orientul Mijlociu, inclusiv Israel. Concret, din cele cinci țări al căror nivel de risc a fost modificat, doar în cazul Israel-ului vorbim despre o retrogradare, care duce cea mai puternică economie din Orientul Mijlociu imediat deasupra zonei roșii, a țărilor cu risc ridicat de default. Albania, Costa Rica, Cipru și Rwanda au primit evaluări mai bune, rămânând însă toate în zona roșie.

Harta riscurilor de țară, conform ultimei evaluări Coface. Tot ce este cu nuanțe de roz sau roșu reprezintă risc ridicat sau foarte ridicat de default, în timp ce cu cât mai închis este verdele cu atât mai mic este riscul. România rămâne cu rating A, însă doar „satisfăcător”, cu un singur pas deasupra zonei roșii.

AICI găsiți raportul detaliat, cu explicațiile schimbărilor

În ceea ce privește sectoarele economice, agricultura și producția de alimente au o poziționare mai bună în principalele regiuni analizate, în timp ce industria hârtiei și construcțiile înregistrează un declin. Detalii la linkul de mai sus.

„Redresarea economică globală prezintă o imagine mixtă. În timp ce economia SUA pare pregătită pentru o revenire uşoară, zona euro continuă să se confrunte cu multe incertitudini, în special în sectorul industrial. China, între timp, se luptă să-și susțină creșterea. În cele din urmă, indicele Coface de risc politic și social rămâne la un nivel ridicat în ciuda scăderii inflației – semn al unui mediu din ce în ce mai complex și mai incert. În acest context, Coface a modificat evaluările pentru cinci țări (patru reclasificări și o retrogradare) și 17 sectoare (12 reclasificări și cinci retrogradări), ilustrând scenariul Coface de stabilizare a creșterii economice mondiale în 2025, desigur la un nivel sub potențial, dar fără vreo tulburare majoră.”, sintetizează analiștii Coface.

Vă prezentăm, mai jos, principalele concluzii are Barometrului, care, pe scurt, arată că SUA își revine, în timp ce Europa nu reușește să iasă din impas și, foarte important, că este  probabil ca statele să crească fiscalitatea, pe fondul adâncirii deficitelor și a scăderii dobânzilor:

Economia SUA își revine, zona euro nu reușește să accelereze

După un început promițător al anului 2024, zona euro și-a văzut din nou sectorul industrial în scădere. Perspectiva sa nu este foarte dinamică, după cum arată scăderea indicelui de încredere a managerilor de achiziții. Germania, principalul centru industrial al Europei, rămâne deosebit de afectată, producția fiind cu 12% sub nivelul de dinainte de COVID. Sectorul serviciilor, care a condus redresarea, încetinește și el, iar consumul gospodăriilor este frânat de gradul ridicat de economisire și de nivelurile scăzute de încredere într-un context de incertitudine politică.

Scenariul unei reveniri treptate pare să fie confirmat în Statele Unite. Economia SUA continuă să-și dea dovadă de rezistență, fapt demonstrat de revenirea înregistrată în trimestrul II (+3% anualizat), pe fondul unei cereri interne puternice, deși piața muncii încetinește treptat.

Dezinflația în Statele Unite, slăbirea sentimentului corporativ din zona euro

Al treilea trimestru din 2024 a adus vești bune pe frontul dezinflației, atât în ​​Statele Unite, cât și în Europa, din nou datorită scăderii prețurilor materiilor prime – în special a produselor petroliere. Cu toate acestea, în zona euro, companiile suferă în continuare de o creștere bruscă a costurilor unitare cu forța de muncă (+4,2% an-la-an), ceea ce le strânge marjele. După ce a atins un vârf în prima jumătate a anului 2023 în toate țările din zona euro, rata marjei a scăzut cu aproape 2 puncte procentuale în Germania și Țările de Jos și cu dublul acestui nivel în Spania și Italia, lăsând întreprinderile vulnerabile, așa cum arată creșterea numărului de insolvențe în ultimele luni.

E timpul pentru relaxarea monetară pe scară largă… și austeritate?

Primele reduceri ale dobânzii cheie ale Fed și ale BCE în 2024 marchează începutul relaxării monetare. În plus, în timp ce politica monetară va fi mai puțin restrictivă anul viitor, politicile fiscale mai stricte vor avea un efect negativ asupra creșterii economice în marea majoritate a țărilor, în special în zona euro. În iulie 2024, Comisia Europeană a deschis o procedură de deficit excesiv împotriva a șapte țări, inclusiv Franța.

Alegerile din SUA, un vot decisiv

În vreme ce Kamala Harris și Donald Trump sunt cap de afiș al alegerilor prezidențiale din SUA, selecția unui program în detrimentul celuilalt va avea repercusiuni mult dincolo de Statele Unite. Pe frontul intern, K. Harris pledează pentru reglementarea prețurilor și o reducere a costurilor locuințelor, în timp ce D. Trump propune o reducere masivă a taxelor și o creștere a producției de energie (hidrocarburi). Pe plan internațional, K. Harris este văzută ca o garanție a continuității comparativ cu un D. Trump mai imprevizibil și, în unele privințe, mai radical decât în ​​timpul primului său mandat la Casa Albă (2017-2021). Oricare ar fi rezultatul, aceste alegeri vor avea un impact major asupra economiei globale în anii următori.

China se luptă să-și revină, în timp ce alte economii emergente câștigă teren

În ciuda măsurilor de sprijin anunțate, economia chineză continuă să încetinească, împovărată de o piață imobiliară în criză și de cererea internă lentă.

Cu toate acestea, contribuția economiilor emergente la creșterea globală va rămâne neschimbată în 2025, în principal datorită accelerării economice a statelor din Golf și din America de Sud. Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că se prognozează o creștere mai puțin dinamică în Brazilia, după doi ani de creștere de aproximativ 3%. Dincolo de factorii interni, multe țări din regiune sunt marii câștigători în reorganizarea în curs a comerțului mondial, devenind relee strategice care captează cota de piață în lanțurile de aprovizionare chino-americane.