” Creşterea preţurilor la alimente şi energie, încetinirea fluxurilor de capital către pieţele emergente, continuarea pandemiei şi încetinirea economiei chineze creează „mult mai multe provocări” pentru factorii de decizie”, a declarat duminică directorul de strategie de la FMI, Ceyla Pazarbasioglu, citată de Bloomberg.
Aceste declaraţii vin după ce reuniunea miniştrilor de finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din statele G20 s-a încheiat sâmbătă fără un comunicat comun, ceea ce scoate în evidenţă dificultăţile de coordonare a unui răspuns global la creşterea inflaţiei şi îngrijorărilor cu privire la o recesiune.
Cu prilejul celui mai recent raport „World Economic Outlook”, publicat în luna aprilie, FMI şi-a revizuit deja, în jos, estimările privind evoluţia economiei mondiale în acest an, până la 3,6%, faţă de un avans de 4,4% prognozat înainte de începutul războiului din Ucraina.
În următoarele prognoze, ce urmează a fi publicate în cursul acestei luni, „ne vom înrăutăţi în mod semnificativ prognozele”, a avertizat Ceyla Pazarbasioglu.
Oficialii băncilor centrale din întreaga lume au dificultăţi în a găsi răspunsul adecvat la creşterile de preţuri care sunt stimulate de problemele pe partea de aprovizionare.
„Calea spre o aterizare lină se îngustează; credem în continuare că aceasta este o traiectorie fezabilă, dar cu siguranţă nu una foarte uşoară. Acolo unde băncile centrale modifică politică monetară într-o manieră rapidă şi decisivă şi au un răspuns la inflaţie, aceasta este mai propice pentru o aterizare lină”, a declarat şi directorul de cercetare de la Banca Reglementelor Internaţionale, Hyun Song Shin, prezent la acelaşi panel de la Bali.
În cazul României, FMI şi-a revizuit, în luna aprilie, în mod semnificativ estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 4,8% cât estima în toamnă până la 2,2%.