Vine El Nino. Fenomenul meteorologic va avea o intensitate „cel puţin moderată” – ONU

El Nino 2023 – La 8 iunie, Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică din SUA (NOAA) anunţase deja sosirea oficială a El Nino, precizând că acesta „ar putea duce la noi recorduri de temperatură” în anumite regiuni, scrie Agerpres.

Potrivit unui buletin al Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM) publicat marţi, există o probabilitate de 90% ca acest fenomen să continue şi în a doua jumătate a anului 2023.

Oamenii de ştiinţă din cadrul OMM se aşteaptă ca El Nino să fie „cel puţin moderat ca intensitate”. Însă efectul asupra temperaturilor globale se manifestă în general în anul următor dezvoltării sale, astfel că va fi probabil mai evident în 2024.

„Sosirea lui El Nino va creşte semnificativ probabilitatea unor recorduri de temperatură şi a declanşării unei călduri mai extreme în numeroase părţi ale lumii şi în oceane”, a subliniat într-un buletin secretarul general al OMM, Petteri Taalas.

„Anunţul OMM privind un episod El Nino este un semnal pentru guvernele din întreaga lume de a se pregăti pentru a limita efectele asupra sănătăţii, ecosistemelor şi economiilor noastre”, a adăugat el.

În acest sens, el a subliniat totodată importanţa sistemelor de avertizare timpurie şi a măsurilor de anticipare a fenomenelor meteorologice extreme asociate acestui fenomen climatic major „pentru a salva vieţi şi mijloace de trai”.

El Nino apare în medie la fiecare doi până la şapte ani, iar episoadele durează de obicei între nouă şi douăsprezece luni.

Ce este El Nino

El Nino este un fenomen climatic natural, în general asociat cu o creştere a temperaturilor, o secetă sporită în anumite părţi ale lumii şi ploi abundente în altele.

El s-a produs cel mai recent în sezonul 2018-2019 şi a lăsat în urma lui un episod deosebit de îndelungat al fenomenului La Nina, care provoacă efecte inverse şi, mai ales, o scădere a temperaturilor.

În pofida efectului termic moderator generat de La Nina, ultimii opt ani au fost cei mai călduroşi din istoria înregistrărilor meteorologice.

În absenţa fenomenului La Nina, situaţia cauzată de încălzirea climei globale ar fi putut să fie şi mai gravă.

La Nina „a acţionat ca o frână temporară în faţa creşterii temperaturii globale”, a declarat directorul OMM, Petteri Taalas, într-un comunicat. „Dezvoltarea lui El Nino va duce foarte probabil la un nou vârf al încălzirii climei şi va creşte şansele de a fi stabilite noi recorduri de căldură”, a avertizat el.

Evenimente mai extreme

În acest stadiu, nu este posibil să se prezică intensitatea sau durata lui El Nino. Cel mai recent episod al fenomenului a fost considerat unul slab, însă cel de dinaintea lui, înregistrat între 2014 şi 2016, a fost puternic şi a avut consecinţe dezastruoase. OMM a subliniat că 2016 a fost „cel mai călduros an înregistrat vreodată din cauza ‘dublului efect’ cauzat de un El Nino foarte puternic şi de încălzirea provocată de gazele cu efect de seră asociate activităţilor umane”.

Efectele generate de El Nino asupra temperaturilor se fac în general resimţite în anul de după apariţia fenomenului meteorologic, iar impactul viitorului episod va fi probabil resimţit în 2024, a subliniat OMM.

„Omenirea trebuie să se pregătească pentru apariţia lui El Nino”, a prevenit directorul agenţiei menţionate.

„Ar putea să aducă o atenuare a secetei în Cornul Africii şi a altor impacturi asociate cu La Nina, dar ar putea totodată să declanşeze evenimente meteorologice şi climatice mai extreme”, a adăugat Petteri Taalas. El a subliniat necesitatea implementării unor sisteme de avertizare timpurie – una dintre priorităţile OMM – pentru protejarea celor mai ameninţate populaţii.

Nu există două fenomene El Nino identice şi efectele lor depind parţial de perioada de manifestare în cursul unui an, a precizat aceeaşi agenţie, adăugând că ea şi serviciile meteorologice naţionale vor urmări cu mare atenţie evoluţiile viitorului episod anunţat.

Fenomenul El Nino se produce, în medie, la fiecare doi-şapte ani şi durează în general între nouă şi 12 luni.

El este în general asociat cu încălzirea temperaturilor la suprafaţa apei marine în centrul şi estul Oceanului Pacific tropical.

El Nino provoacă o creştere a precipitaţiilor în anumite părţi din sudul Americii de Sud, în sudul Statelor Unite, Cornul Africii şi Asia Centrală, dar şi secete grave în Australia, Indonezia şi în unele părţi ale Asiei de Sud.

În timpul verii boreale – anotimpul cald din emisfera nordică şi cel rece din emisfera sudică -, încălzirea apelor de suprafaţă provocată de El Nino poate, de asemenea, să alimenteze uraganele din centrul şi estul Oceanului Pacific, împiedicând formarea de uragane în bazinul atlantic.

Copernicus îşi are sediul la Bonn, chiar în locul unde se desfăşoară în prezent negocierile internaţionale privind clima sub egida ONU, înaintea reuniunii COP28, care urmează să aibă loc în Dubai la sfârşitul anului.

El Nino