Vine FMI? Economia României crește și în 2025, dar mult sub potențial, cred analiștii ING . „Pâinea și cuțitul” rămân la BNR

” Am revizuit recent prognoza noastră de creștere a PIB pentru 2024 de la 1,3% la 1%. În ciuda incertitudinii generate de contextul electoral actual, anticipăm în continuare o accelerare a creșterii PIB până la 2,6% anul viitor. Continuăm să considerăm că deficitul bugetar se va situa la 8,0% în 2024 și la 7,0% în 2025, în ambele cazuri existând riscuri de creștere”, arată Valentin Tătaru, economist șef ING Bank, în ultimul său buletin macroeconomic despre România.

”Susținem că este posibil să nu treacă mult timp până când beneficiile ascensiunii în Schengen în 2025 și modernizarea infrastructurii vor începe să se traducă în îmbunătățiri ale productivității”, precizează Tătaru.

Corecția fiscală atât de necesară ar putea afecta competitivitatea și deciziile de investiții ale sectorului privat și ar putea, de asemenea, alimenta inflația. Totuși, sentimentul schimbător al consumatorilor și al mediului de afaceri în contextul incertitudinilor la scară largă din spațiul politic contribuie la imaginea neclară a viitorului

În ceea ce privește inflația, riscurile rămân înclinate spre creștere. Conform ultimelor previziuni, inflația se va situa la 5,0% în 2024 și la 4,4% în 2025

Banca Națională a României (BNR) va rămâne, probabil, prudentă în ciclul său de relaxare, în condițiile în care povestea cu nivelul ridicat pentru o perioadă mai lungă este din nou în joc. Nu preconizăm noi reduceri până cel mai devreme în al doilea trimestru al anului viitor. Am prevăzut un total de reduceri de 75 pb în 2025, ceea ce ar duce rata cheie la 5,75%, cu riscuri vizibil înclinate spre rate mai mari și o mai mare conservare a spațiului de politică în fața riscurilor interne și externe

PIB – creștere cu mult sub potențialul României

Cele mai recente date arată că economia a avut o evoluție vizibil mai slabă decât se aștepta în primele nouă luni ale anului, înregistrând o creștere de numai 0,9 % de la începutul anului până în prezent (YTD). În trimestrul al treilea, creșterea anuală s-a situat din nou sub consens, la 1,1%.

Dat fiind contextul electoral, este probabil ca cheltuielile publice să rămână generoase până la sfârșitul anului. Conform datelor privind execuția bugetară până în octombrie, cheltuielile curente (ca procent din PIB) au fost cu aproximativ 2,0 puncte procentuale mai mari în acest an față de 2023, crescând în amploare în trimestrul al treilea.

În ceea ce privește oferta, activitățile legate de ingineria civilă au continuat să surclaseze aproape toate celelalte sectoare, în timp ce industria prelucrătoare și majoritatea activităților de servicii au rămas un factor de frânare sau, în cel mai bun caz, un factor neutru pentru producție. Principalele tendințe îngrijorătoare provin din sectorul IT, care a fost pe roșu timp de patru luni și din seceta din acest an, care va afecta producția agricolă, precum și inflația alimentară.

În general, am revizuit recent în scădere prognoza noastră de creștere pentru 2024, de la 1,3 % la 1,0 %, ca urmare a persistenței unor amprente de creștere slabe și a potențialului limitat de îmbunătățire în acest an. În esență, în timp ce cererea internă este puternică, economia continuă să aibă rezultate slabe în ceea ce privește prevenirea disipării în exterior a beneficiilor activității robuste prin intermediul importurilor, ceea ce afectează creșterea.

Creșterea salariilor pe final de an a exacerbat sentimentul de încredere economică

În al patrulea trimestru al anului 2024, primele semne indică o imagine mixtă. Indicatorul sentimentului economic (ESI) a crescut în octombrie-noiembrie. Încrederea consumatorilor peste medie, alimentată de creșterea încă ridicată a salariilor, este de natură să contribuie la ritmul persistent al consumului privat pe termen scurt.

Pe partea negativă, o parte din creșterea veniturilor reale se va pierde ca urmare a accelerării probabile a inflației spre sfârșitul anului. ”Mai mult, dorința probabilă a factorilor de decizie de a menține o relativă stabilitate a cursului de schimb pe parcursul unui sfârșit de an volatil ar fi putut duce la înăsprirea condițiilor financiare mai recent, după cum se poate observa în diminuarea excedentului de lichiditate interbancară. La rândul său, acest lucru ar putea duce la un vârf al creșterii deja viguroase a creditelor de consum până la sfârșitul anului. În concluzie, în timp ce consumul privat este probabil să rămână puternic în trimestrul al patrulea, nu sunt excluse unele semne timpurii de oboseală.

„După rezultatul prognozat de 1,0% din acest an, pentru 2025, am creionat o accelerare spre 2,6%. La nivel tehnic, efectele de bază care decurg din rezultatul scăzut din acest an vor contribui pozitiv. În ceea ce privește factorii economici, câștigurile salariale reale (deși mai mici decât în 2024) și noile creșteri ale salariului minim vor continua să stimuleze consumul privat, în timp ce investițiile la scară largă finanțate de UE vor continua. O indexare automată a pensiilor este, de asemenea, programată pentru ianuarie 2025, ceea ce va da un impuls suplimentar consumului. Reducerea ratelor dobânzilor în zona euro ar trebui să limiteze într-o oarecare măsură căderea sectorului extern, deși, în acest stadiu, opinia noastră este că factorii structurali vor continua să mențină activitatea europeană într-o stare de slăbiciune, cel puțin pe termen scurt. Potențialul de creștere ar putea veni de la o poziție fiscală mai expansionistă în Germania anul viitor, în funcție de rezultatul alegerilor anticipate.”, arată economistul.

Reforma fiscală și riscurile ei

Reforma fiscală de anul viitor ar putea fi în curs de elaborare, ceea ce ar putea prezenta riscuri de scădere pentru creștere și riscuri de creștere pentru inflație

Revenind la factorii locali, anul viitor ar putea fi lansată o reformă fiscală, care ar putea genera riscuri de scădere a creșterii și posibile presiuni inflaționiste în sens ascendent. Factorii cheie de urmărit sunt structura, amploarea și calendarul acestor modificări fiscale. În opinia noastră, cu cât negocierile politice pentru un nou guvern vor fi mai lungi, cu atât mai mari sunt riscurile ca măsurile fiscale să nu fie optime. În general, riscurile pentru creștere generate de actualul context electoral sunt acum mai mari și asimetric înclinate în sens negativ.

Pe de altă parte, potențialele stimulente timpurii pentru activitate, productivitate și așteptările viitoare ale întreprinderilor ar putea proveni din progresele care vor fi realizate în ceea ce privește investițiile la scară largă (în special drumurile) până atunci și imediat după aceea. În cele din urmă, multe dintre proiectele simultane în curs de desfășurare sunt lucrări publice „o dată într-o generație”, amânate de mulți ani. Nu ar trebui să treacă mult timp până când acestea vor începe să aibă un impact mai vizibil asupra eficienței și optimismului întreprinderilor. Nu în ultimul rând, un impuls pentru activitate va veni, de asemenea, de la aderarea la Schengen, programată pentru ianuarie 2025.

În concluzie, la prima vedere, corecția fiscală va afecta probabil într-o anumită măsură creșterea pe termen scurt. Dacă va fi amânată, va forța luarea unor măsuri suboptimale (de exemplu, o creștere mai mare decât cea planificată a unuia sau mai multora dintre principalele impozite). Cu toate acestea, (re)câștigarea credibilității pe plan fiscal este, în opinia noastră, o necesitate, în special după un an în care deficitul bugetar ar putea depăși 8,0 % din PIB.Menținerea accesului pe piață și a unei finanțări fără probleme este deosebit de importantă într-un moment în care îmbunătățirile productivității determinate de infrastructură vor fi în plină desfășurare, într-un context internațional în care „friendshoring” și „nearshoring” vor rămâne probabil priorități politice cheie.