Valoarea internă a hrivnei – cea care rezultă din raporturile cu mărfurile și serviciile consumate de populație – este în scădere rapidă, dovadă rata inflației. Ucraina a trecut de la câțiva ani de stabilitate a prețurilor sau chiar de la o ușoară deflație în 2013, datorită recoltei agricole excepționale, la o inflație galopantă în acest an.
Deocamdată banca centrală a dus o politică prudentă și nu a dat drumul tiparniței de bani semnificativ mai mult decât a făcut-o în anii trecuți. Așadar slăbirea valorii hrivnei se datorează în principal scăderii masive a cererii de bani ca urmare a anticipărilor inflaționiste. Amintirea anului 1995, când ritmul creșterii prețurilor depășea 500%, încă nu a fost ștearsă din memoria colectivă.
Până la urmă, situația financiară va depinde de încăpățânarea cu care politicienii de la Kiev vor ține de teritoriile rusofone din est. Cu cât conflictul cu Rusia se va prelungi și intensifica – iar asistența externă la care speră ucrainienii va întârzia – cu atât guvernul va trebui să cheltuiască mai mult și nu va avea cum să facă acest lucru decât tipărind bani. Problema este că deja cursul de schimb a ajuns la un nivel pe care puțini analiști îl anticipau în primăvară , iar continuarea deprecierii va falimenta sistemul bancar și va pune guvernul în situația de a nu-și putea achita datoria externă.