Vineri, după Brexit, cursul s-ar putea întoarce la nivelul de 4,50 lei/euro sau leul s-ar putea deprecia cu circa 5%

Săptămâna trecută, cursul leu-euro a fost suspus presiunilor regionale legate de incertitudinea soartei Marii Britanii după referendum. După ce a atins nivelul de 4,54 lei, leu a reînceput treptat să se aprecieze în linie cu celelalte monede naționale regionale după ce soarta referendumului începe să încline balanța în favaoarea rămânerii Marii Britanii în Uniunea Europeană.

„Săptămâna aceasta este relativ linistita din prisma datelor, iar referendumul din Marea Britanie va fi principalul eveniment. Sondajele si alte știri cu privire la referendum ar trebui să fie urmărite cu atenție și ar trebui să indice direcția activelor locale. înaintea votului de joi privind statutul de membru UE al Marii Britanii, EUR/RON s-a aflat sub presiuni crescute, fapt ce a trimis perechea aproape de maximele atinse în ianuarie. Cum ING anticipează că țara să rămână în UE, ne-am aștepta ca leul să se aprecieze destul de puternic vineri, posibil să închidă săptămâna lângă 4,50/EUR.”, spun analiștii ING Bank.

„În cazul în care are loc Brexitul, tot credem că am putea vedea leul evoluând mai bine decât zlotul și forințul. Totuși, este posibil ca toate consecințele să nu fie vizibile imediat și ca efectele acestui eveniment să se facă simțit pe parcursul întregului an. În urma unui asemenea scenariu, EUR/RON ar putea testa la sfârșitul săptămânii maximele anului atinse în ianuarie, de 4,55-4,56, dar credem că BNR ar putea interveni pentru a tempera aceste presiuni, ceea ce înseamnă că ar fi o evoluțtie tranzitorie”

Potrivit analistului Dan Bucșa, Unicredit Londra, leul ar putea atinge cotații între 4,55 lei și 4,60 lei pe termen scurt. După aceea este foarte probabil că BNR va interveni pentru a stopa o depreciere mai mare, cu atât mai mult cu cât piața românească se confruntă cu o lichiditate ridicată. „În cazul unui Brexit, considerăm că România va rezista la șocuri mai bine decât majoritatea celorlalte țări din ECE. Pe termen scurt, aversiunea la risc pe pieţele internaţionale va fi cel mai probabil limitată la o depreciere maximă de 5%, iar volatilitatea va fi temporară”, spune un raport al Unicredit Romănia coordonat de analistul Mihai Pătrulescu.

Economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, este de părere că orice afirmație pe nivelul cursului de schimb nu poate fi decât hazardată. „Nu știm cum vor reacționa piețele financiare. Vor fi clar presiuni pe deprecierea leului, dar cu cât este imposibil de spus. Depinde dacă Marea Britanie iese sau nu din UE, depinde când și în ce condiții va ieși. Nici măcar despre posibilitățile de depreciere a lirei sterline nu poate vorbi nimeni fundamentat. Avansarea oricărei cifre este mult prea riscantă”, precizează Ionuț Dumitru.

Dacă UK rămâne în UE, reducerea dobânzilor la titlurile de stat pe termen lung poate continua

Apetitul de risc la nivel global a rămas favorabil titlurilor de stat în lei, în condițiile în care randamentele obligațiunilor lungi s-au redus cu vreo 2 puncte de bază. Evoluțiile pozitive din piețele periferice ale zonei euro de săptămâna aceasta sugerează că mai există loc pentru scăderi de randamente ale titlurilor cu scadențe mari.

Randamentul pe termen foarte scurt a fost cotat sub rata facilității de depozit a băncii centrale, de 0,25%, pe măsură ce ne apropiem de finalul actualei perioade de rezervă.
Segmentul 1M-3M a crescut puțin, la 0,55-0,65% (aproape de maximele din decembrie 2015); atâta vreme cât nu va avea loc Brexitul și presiunile asupra EUR/RON se temperează, randamentele implicite ar trebui să coboare destul de rapid având în vedere condițiile de lichiditate favorabile.

Analiștii Unicredit Bank sunt de părere că asupra României impactul unui eventual Brexit nu ar fi asupra randamentelor la titlurile de stat, ci asupra creșterii PIB în următorii ani. Astfel, incapacitatea României de a accelera absorbția fondurilor UE ar putea afecta, încă o dată, perspectivele pe termen lung pentru țară.”Estimăm că impactul net asupra României în următorii ani va fi o reducere a PIB-ului de aproximativ 0,5 pp”, spune raportul de cercetare al Unicredit.