Vîntu l-a pus pe Nicolae Popa să delapideze din patrimoniul FNI peste 13,7 milioane de lei

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au dispus, prin rechizitoriu, punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a lui Sorin Ovidiu Vîntu – aflat în prezent în executarea unei pedepse privative de libertate într-o altă cauză – pentru spălare de bani (două fapte) şi instigare la delapidare.

Cercetările în acest dosar au fost făcute după ce, în august 2011, prin ordonanţă emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au fost infirmate soluţiile de neurmărire date în dosarele privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), Băncii Agricole, Băncii de Investiţii şi Dezvoltare şi Băncii Române de Scont, fiind dispusă continuarea cercetărilor în cadrul aceleiaşi cauze, într-o abordare unitară.

În mai 2012, procurorii Parchetului instanţei supreme au început urmărirea penală faţă de Sorin Ovidiu Vîntu în dosarul privind prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, fiind acuzat de spăare de bani şi instigare la delapidare.

Potrivit probelor administrate în acest dosar, în perioada premergătoare prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii, respectiv decembrie 1999 – martie 2000, Sorin Ovidiu Vîntu l-a determinat pe Nicolae Popa, care avea calitatea de preşedinte-director general la SC Gelsor SA şi director executiv la SC Sov Invest SA, să delapideze din patrimoniul FNI sumele de 11.228.931,65 lei (112.289.316.546 lei vechi) şi diferenţa de 2.511.431 lei (25.114.313.560 lei vechi), rezultată din creşterea în timp, nereală, a valorii unităţii de fond, ceea ce întruneşte elementele constitutive ale instigării la delapidare.

„Inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu a acţionat cu intenţie directă calificată prin scop, sumele de bani delapidate fiind folosite în interesul său, intenţia acestuia rezultând din derularea temporală a faptelor, dar şi din acţiunile sale”, potrivit procurorilor Parchetului instanţei supreme.

Astfel, după ce la 10 decembrie 1999 în carnetul de investitor al lui Nicolae Popa au fost subscrise 1.758.461 de unităţi de fond pentru o sumă de 117.289.348.700 lei vechi (ROL), corespunzătoare unei valori a unităţii de fond de 66.700 lei vechi pe unitate de fond, în contul acestor subscrieri s-a depus în numerar suma de 5.000.032.100 ROL, echivalentul a 74.963 unităţi de fond. Restul de subscrieri, în număr de 1.683.498 de unităţi de fond, în sumă de 112.289.316.546 ROL, nu se regăsesc ca fiind încasate, au precizat procurorii.

Sumele de bani răscumpărate de pe carnetul de investitor al lui Nicolae Popa au fost utilizate în întregime de către Sorin Ovidiu Vîntu pentru achiziţionare de imobile, retrageri de numerar sau pentru activităţile curente ale societăţilor aflate în coordonarea sa, deşi acesta cunoştea faptul că nu a subscris sumele necesare pe acest carnet în vederea răscumpărării, mai scriu procurorii.

Totodată, probele administrate au evidenţiat că în 16 decembrie 1999 au fost răscumpărate 108.585 unităţi de fond, în valoare de 7.400.067.750 ROL, contravaloarea acestora fiind virată în contul lui Sorin Ovidiu Vîntu. În aceiaşi zi, din contul lui Vîntu s-au făcut două plăţi, de 6.000.000.000 ROL, respectiv 1.343.775.000 ROL. În 22 decembrie 1999 au fost răscumpărate 146.735 de unităţi de fond, în valoare de 9.999.990.250 ROL, contravaloarea acestora fiind virată în contul deschis la Pater SA pe numele lui Vîntu, valoarea fiind de 10.000.000.000 ROL. În aceeaşi zi au fost răscumpărate 40.352 de unităţi de fond, în valoare de 2.749.988.800 ROL, contravaloarea acestora fiind virată în contul deschis la Pater SA pe numele lui Vîntu.

Procurorii mai arată că în 1 februarie 2000 au fost răscumpărate 260.545 de unităţi de fond, în valoare de 20.004.645.100 ROL, contravaloarea acestora fiind virată în contul 2511.R.ROL.224 deschis la BRS-SMB pe numele SC Gelsor SA, acţionar majoritar al societăţii la acea dată fiind Sorin Ovidiu Vîntu, care deţinea 93%. În aceiaşi zi, din acest cont a fost făcut un virament de aceeaşi valoare în contul lui Vîntu, deschis la aceeaşi bancă.

În 2 februarie 2000 au fost răscumpărate 260.425 de unităţi de fond, în valoare de 19.995.431.500 ROL, contravaloarea acestora fiind virată în contul deschis la BRS-SMB pe numele Gelsor SA. În 24 februarie 2000 au fost răscumpărate 795.205 unităţi de fond, în valoare de 65.000.056.700 ROL, contravaloarea acestora fiind virată în contul deschis la BRS-SMB pe numele lui Vîntu. În 1 martie 2000 au fost răscumpărate 603.545 de unităţi de fond, în valoare de 50.377.901.150 ROL, contravaloarea acestora fiind virată în contul deschis la BRS-SMB pe numele Gelsor SA.

În 3 martie 2000 au fost răscumpărate 599.943 de unităţi de fond, în valoare de 50.077.242.210 ROL, contravaloarea acestora fiind virată în contul deschis la BRS-SMB pe numele Gelsor SA, au precizat procurorii.

„În data de 16.03.2000, Popa Nicolae a răscumpărat de pe carnetul nr.40.102.000486 unităţi de fond F.N.I. în valoare de 10.019.019.750 ROL, din care 10.000.086.622 ROL au fost viraţi de către SOV INVEST-F.N.I. în contul lui Vîntu Sorin Ovidiu deschis la B.R.S. În data de 28.03.2000 se răscumpără un număr de 110.559 unităţi de fond, în valoare de 10.022.173.350 ROL, contravaloarea acestora fiind virată în contul deschis la BRS-SMB pe numele lui Vîntu Sorin Ovidiu.În data de 29.03.2000 se răscumpără un număr de 22.101 unităţi de fond, în valoare de 2.003.455.650 ROL contravaloarea acestora fiind virată în contul deschis la BCR sector 5 pe numele lui Vîntu Sorin Ovidiu”, au precizat procurorii Parchetului instanţei supreme.

Pe de altă parte, pentru o perioadă de timp, prin acţiunile sale comise după prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, respectiv până în luna aprilie 2003, Vîntu a tăinuit sumele de bani delapidate de Nicolae Popa, pentru ca apoi să-l favorizeze, deşi cunoştea faptul că acesta fusese condamnat la închisoare.

„Analiza coroborată a probelor demonstrează însă că inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu a cunoscut în permanenţă despre comiterea faptelor de delapidare de către condamnatul Popa Nicolae şi a acţionat cu intenţie directă pentru a putea beneficia în mod concret de sumele de bani provenite din săvârşirea acestei infracţiuni, pentru ca apoi, prin multiple operaţiuni economice şi juridice, să ascundă banii astfel obţinuţi”, mai arată procurorii.

De asemenea, din luna aprilie 2003 şi până în prezent, cunoscând că suma de 23.572.104 ROL, echivalentul a 6.765.234 de dolari la data prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii provine din înşelăciune comisă în frauda investitorilor la FNI, a dobândit, deţinut şi folosit bunuri imobile, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor, au mai precizat procurorii.

Suma de 7.289.406 de dolari, stabilită la data prăbuşirii FNI, supusă procesului de spălare a banilor urmează să fie confiscată de la Sorin Ovidiu Vîntu.

Dosarul va fi judecat de Tribunalul Bucureşti.

Recent, Sorin Ovidiu Vîntu a fost trimis în judecată de procurorii Paechetului instanţei supreme într-un alt dosar, alături de Liviu Luca, Octavian Ţurcan şi foştii directori Petromservice Gheorghe Şupeală şi Zizi Anagnostopol, pentru spălare de bani şi delapidarea companiei, prejudiciul produs fiind de peste 83,5 milioane de euro.

Sorin Ovidiu Vîntu este încarcerat ca urmare a unei condamnări la un an de detenţie pentru şantajarea şi ameninţarea lui Sebastian Ghiţă.