A fost nevoie de şapte ani pentru autentificarea originii acestui instrument muzical, care a supravieţuit miraculos tragediei din 1912, a declarat Andrew Aldridge, de la casa de licitaţii Henry Aldridge & Son din nord-vestul Angliei.
Vioara i-a aparţinut lui Wallace Hartley, şeful unei mici formaţii instrumentale de pe Titanic, care s-a ilustrat cântând până când transatlanticul s-a scufundat în Oceanul Atlantic, în aprilie 1912.
Cadravrul lui Wallace Hartley a rămas 10 zile în apă, iar „vioara a fost găsită într-o valiză din lemn”, care era ataşată de trupul său, a explicat Andrew Aldridge.
La puţin timp după producerea catastrofei, mama lui Wallace Hartley le-a declarat jurnaliştilor britanici: „Ştiam că va muri strângându-şi vioara în braţe. Era profund ataşat de acest instrument”.
Vioara, un cadou de la logodnica sa, Maria Robinson, avea o micuţă plachetă din argint pe care era gravat un mesaj – „Pentru Wallys, cu ocazia logodnei noastre. Maria” -, un element care a permis autentificarea instrumentului.
Oamenii de ştiinţă care au examinat instrumentul au ajuns la concluzia că „depunerile şi rugina” descoperite pe vioară sunt „compatibile cu cele cauzate de o imersiune în apa mării”, afirmă Andrew Aldridge.
După ce au recuperat instrumentul, autorităţile canadiene l-au expediat pe adresa Mariei Robinson. La moartea acesteia, în 1939, vioara a fost încredinţată Armatei Salvării. Într-o scrisoare de la începutul anilor 1940, un profesor de muzică din această organizaţie umanitară scria: „E practic imposibil să cânţi (la această vioară), cu siguranţă din cauza vieţii sale agitate”. Instrumentul a fost apoi donat unei familii britanice, care l-a păstrat în podul casei sale.
„Este o poveste umană incredibilă”, a declarat Andrew Aldridge. „Wallace Hartley este una dintre personalităţile cele mai importante” din povestea Titanicului, mai ales datorită „curajului său prodigios”, a adăugat Aldridge, considerând că acea vioară reprezintă „cel mai important suvenir cunoscut de pe Titanic”.
Vioara are un preţ estimativ de cel puţin 100.000 de euro. Ea va fi expusă, începând cu Paştele catolic, la primăria din Belfast, oraşul în care a fost construit Titanic. Nu se pune problema, pentru moment, ca ea să fie vândută la licitaţie, spune Andrew Aldridge, care a precizat însă că se află în negocieri cu mai multe muzee.
Transatlanticul Titanic s-a scufundat în timpul călătoriei sale inaugurale, în noaptea de 14 spre 15 aprilie 1912, după ce s-a ciocnit de un aisberg în Atlanticul de nord. Proprietate a companiei White Star Line, Titanicul era cel mai mare pachebot din epoca sa. Construit în şantierele navale din Belfast, Titanicul s-a scufundat în decurs de trei ore, făcând circa 1.500 de victime, dintre cei aproximativ 2.200 de pasageri. Epava sa se află pe fundul oceanului, la o adâncime de 3.800 de metri.
Toţi cei opt muzicieni din orchestra de la bordul Titanicului au murit în acest naufragiu.