Violeta Alexandru: Actualul context creat de pandemie trebuie să ducă la o schimbare a condițiilor de muncă pentru lucrătorii veniți din Est
Majoritatea graniţelor din Europa au fost închise de la sfârşitul lunii martie, în urma măsurilor de izolare adoptate în scopul încetinirii răspândirii virusului, însă 30.000 de lucrători români se află printre puţinii care au continuat să se deplaseze, să zboare în Germania cu ajutorul curselor charter puse la dispoziţie de fermieri pentru a lucra în sectorul alimentar.
Similar tuturor cetăţenilor UE, românii pot lucra oriunde în cele 27 de state membre ale blocului comunitar, un fenomen pe care se bazează industria germană extrem de competitivă de prelucrare a alimentelor, pentru a ţine costurile scăzute. Dar criticii sunt îngrijoraţi că împingerea în jos a costurilor a mers prea departe.
Muncitori români sosiţi recent cu zboruri charter au postat înregistrări video pe reţelele de socializare în care arată că trăiesc înghesuiţi, fiind patru sau mai mulţi oameni într-o cameră, nerespectându-se reglementările privind distanţarea socială, menite să reducă riscul transmiterii virusului. Reuters nu a verificat acele înregistrări video.
Autopsiile au arătat că, de atunci, cel puţin două persoane au murit din cauza noului coronavirus, deşi autorităţile din Germania şi România cred că ele au contractat boala înainte de a pleca de acasă. Alţi români, cei mai mulţi stabiliţi de mai mult timp în Germania, lucrează în abatoare unde se înregistrează focare cu noul coronavirus. Cel mai recent focar a fost înregistrat la fabrica din Coesfeld, landul Renania de Nord-Westfalia, după ce testarea în masă a relevat că mai mult de un sfert dintre cei 1.000 de angajaţi erau infectaţi cu noul coronavirus. Infecţii cu noul coronavirus au apărut şi în abatoare şi facilităţi de procesare a cărnii din alte landuri germane, printre care şi Schleswig-Holstein din nord-vest.
„Situaţiile pe care le-am examinat cu atenţie au arătat un număr de probleme sistemice care nu au fost rezolvate adecvat în ultimii ani”, a declarat, pentru Reuters, Violeta Alexandru, după ce a condus 18 ore de la Bucureşti la Berlin pentru a verifica condiţiile în care cetăţenii români lucrează pe teritoriul Germaniei.
Alţi migranţi susţin că au fost nevoiţi să plătească pentru cazare, rămânând cu un salariu net de doar 6 euro pe oră, o bătaie de joc în condiţiile în care salariul minim în Germania este de 9,35 euro.
„Criza provocată de pandemia de coronavirus scoate în evidenţă ce era deja bun sau rău în societate. Când ne confruntăm cu infectări în masă ale angajaţilor români care lucrează în industria alimentară, atunci trebuie să spun că nu este acceptabil. Trebuie să spun că îmi este jenă”, a declarat ministrul Muncii din Germania, Hubertus Heil, la o conferinţă de presă comună cu omologul său român, Violeta Alexandru.
El a promis că va oferi mai mult sprijin pentru agenţiile de muncă locale, pentru a se asigura că standardele minime de muncă sunt respectate în mod corespunzător.
Conform unui proiect al Guvernului, consultat de Reuters săptămâna trecută, Germania va ordona fabricilor de prelucrare a cărnii să nu mai folosească subcontractori şi să îmbunătăţească standardele de igienă la locul de muncă şi la facilităţile de cazare, după ce mai mult de 600 de lucrători din această industrie sunt infectaţi cu noul coronavirus.
Recentele focare cu noul coronavirus au atras atenţia asupra unui sector dependent de muncitorii din Europa de Est, în special din România, angajaţi deseori de subcontractori şi locuind în spaţii de cazare înghesuite, în apropierea unităţilor de procesare.
„Igiena insuficientă şi lipsa măsurilor de siguranţă, în special în spaţiile de cazare şi în timpul transportului, ar putea duce la infecţii în rândul angajaţilor şi prin urmare la focare periculoase”. Infecţiile raportate la abatoarele din câteva landuri germane au fost însoţite de rapoarte care precizau că au fost ignorate standardele de igienă şi măsurile de distanţare socială, se arată în proiect.