Viorel Morărescu: Ministerul Agriculturii a atestat 51 de produse tradiţionale în şase luni

‘Până la această dată am atestat 51 de produse tradiţionale, de la 10-12 producători, sunt foarte puţine, însă condiţiile sunt mai aspre. Am respins 64 de dosare şi avem în lucru alte 17 dosare. Procedura este mult mai greoaie pentru că ordinul este făcut în aşa fel încât numai cei care produc tradiţional să obţină acest atestat. Data limită până când mai pot fi atestate produsele tradiţionale este 11 septembrie 2014’, a spus Morărescu.

Pe vechea legislaţie erau atestate la Ministerului Agriculturii 4.400 de produse tradiţionale.

Potrivit sursei citate, toţi producătorii care au primit atestate vor primi controale, nu numai din partea responsabililor din MADR, ci şi din partea celor din Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, dar şi de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor pe partea de siguranţă alimentară.

‘Cine nu va îndeplini condiţiile trecute în caietul de sarcini i se va retrage atestatul şi acel logo care va fi pus pe produsul respectiv, pentru că Ministerul Agriculturii ca şi autoritate îşi asumă responsabilitatea vizavi de acel produs şi cred că nu este de glumit cu sănătatea consumatorului. Trebuie să ne asumăm o responsabilitate şi seriozitate’, a spus Morărescu.

În ceea ce priveşte produsele alimentare făcute în sistem industrial, reprezentantul MADR a afirmat că a demarat elaborarea legislaţiei pentru reţete consacrate.

‘Pentru cei din zona industrială am făcut un alt ordin, o legislaţie pentru reţete consacrate. Deja s-a constituit comitetul tehnic să aprobăm o serie întreagă de produse pe categorii. De exemplu, pe pâine, produse din lapte şi carne. Este vorba de cei care făceau industrial, dar vindeau ca produs tradiţional sau erau producători de produse tradiţionale, dar luau produsul din industrie, îl afumau sau îl pregăteau şi îl vindeau ca produs tradiţional. Am vrut să ne delimităm de acest lucru pentru că este loc pentru toată lumea în piaţă. Ne interesează, din ambele părţi, să avem produse de calitate. România va câştiga dacă va reuşi să aducă produse de calitate şi avem o gamă foarte mare de produse de calitate, dar şi potenţial natural şi uman să venim în piaţă cu astfel de produse. Calitatea va face diferenţa în viitor vizavi de produse’, a adăugat Viorel Morărescu.

Conform condiţiilor incluse pe noua legislaţie, pentru atestarea unui produs tradiţional, în primul rând acesta trebuie fabricat pe teritoriul României. De asemenea, produsul nu trebuie să aibă în compoziţie aditivi alimentari, materia primă trebuie să fie locală, iar în accepţiunea europeană acest lucru înseamnă naţional. Procesul tehnologic şi modul de procesare al produselor trebuie să aibă o caracteristică tradiţională, iar reţeta trebuie să fie transmisă de generaţii.

Pentru a delimita produsul tradiţional de cel industrial a fost limitată cantitatea de producţie pentru că tradiţionalitatea înseamnă o activitate manuală. Astfel, pentru produsele tradiţionale, mai puţin pâine, se poate face o cantitate de 150 de kilograme pe produs pe zi şi 400 de kilograme sau litri pe zi. Pentru pâine este vorba de 300 kg pe produs pe zi şi 800 kg pentru mai multe produse pe zi. Legislaţia din acest sector nu a mai fost modificată din 2004 şi din acest motiv a apărut Ordinul comun 724/2013 al MADR, Ministerului Sănătăţii şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, care a fost publicat în data de 11 noiembrie 2013 în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare o lună mai târziu.

Potrivit datelor MADR, dinamica înregistrării produselor tradiţionale a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, numărul acestora dublându-se sau chiar triplându-se în decursul unui an. Dacă în 2005 au fost înregistrate la MADR 280 de produse, numai în decursul unui singur an, în 2011, numărul acestora a explodat până la 1.050, ajungându-se la finele lui 2013 la 4.400 în prezent. Acest sistem de înregistrare este unul voluntar, netaxabil şi nu beneficiază de protecţie naţională sau comunitară.