Virajul imprevizibil al lui Trump dă o speranţă Europei, dar orice „euroforie” ar putea fi prematură – analiză Reuters

Ameninţările lui Trump privind taxele vamale şi punerea sub semnul întrebării a a viitorului rol de securitate al SUA în Europa au dus la un răspuns energic, poate simbolizat cel mai bine de planul Germaniei de a cheltui sute de miliarde de euro pe apărare şi infrastructură, scrie Agerpres.

Unele companii europene devin mai optimiste în privinţa vânzărilor, în timp ce proiecţiile de creştere pentru economia zonei euro au fost actualizate. Moneda euro a crescut şi investitorii scapă de acţiunile americane pentru îndelung neglijatele participaţii europene.

Deşi unii analişti au adoptat fraza „Să redăm măreţia Europei” – o variantă a sloganului MAGA al lui Trump – creşterea optimismului ignoră problemele nerezolvate ale Europei: costuri energetice mari, o piaţă internă fragmentată şi taxe vamale iminente mai mari din partea principalului ei client, SUA.

„Este ‘euroforia’ justificată?”, se întreabă Holger Schmieding, economist la banca germană Berenberg. „Perspectiva mai pozitivă pentru Europa are sens. Dar, ca de obicei, schimbarea bruscă ar putea fi puţin exagerată în unele cazuri”, a adăugat el.

Cotaţiile acţiunilor companiilor din zona euro au crescut cu 12% de la învestirea lui Donald Trump pe 20 ianuarie, în timp ce cele americane au scăzut cu 6,7%.

Consumatorii şi investitorii americani au devenit de asemenea mult mai pesimişti decât omologii lor europeni. Economişti contactaţi de Reuters şi-au ameliorat previziunile de creştere pentru 2026 pentru zona euro pentru prima dată în aproape un an, la 1,3% de la 1,2%.

Deşi continuă să fie mai puţin decât creşterea de 2% prognozată pentru SUA, luni au existat noi ştiri pozitive, în condiţiile în care datele atent urmărite privind preţurile de producţie au arătat o expansiune a afacerilor din zona euro în cel mai rapid ritm din ultimele şapte luni.

Unii oficiali europeni au afirmat că larg dezaprobatul ataşament al UE pentru reguli pare o virtute în comparaţie cu modul de a face politică din alte părţi.

Angelique Renkhoff-Muecke, din cadrul unei asociaţii industriale din Bavaria, a fost chiar mai directă în ceea ce priveşte îndoielile în creştere privind siguranţa juridică a afacerilor din SUA. „Oricine nu este încă acolo se gândeşte dacă ar mai trebui să meargă”, a spus ea.

Un potenţial război comercial cu SUA, începând cu taxele vamale care urmează să intre în vigoare pe 2 aprilie, este cel mai mare risc pentru o economie axată pe export ca aceea a Europei.

Banca Centrală Europeană estimează că taxe vamale americane de 25% la importurile din Europa ar reduce producţia zonei euro cu 0,3 puncte procentuale în primul an. Contramăsurile din partea Europei ar putea mări daunele la circa jumătate de punct procentual.

Orice câştiguri din investiţii susţinute în Europa sunt improbabile până când ceaţa din jurul planurilor lui Trump se ridică, notează Reuters.

„Afacerile nu sunt într-o poziţie bună pentru a face planuri de investiţii”, a declarat Atanas Kolev, coautor al unei lucrări privind problemele economice create de incertitudine.

Nou descoperitul curaj al Europei de a cheltui poate ajuta regiunea să se izoleze de contracurenţii comerciali – în special acele sectoare care beneficiază direct de planurile de cheltuieli germane, precum apărarea şi construcţiile.

Rheinmetall, principalul producător de muniţie din Europa, aşteaptă o creştere semnificativă a vânzărilor sale în 2025, iar fabricantul de rachete MBDA va investi în unitatea sa italiană pentru a dezvolta producţia, în aşteptarea mai multor comenzi.

Companiile din domeniul infrastructurii, precum Heidelberg Materials din Germania, Strabag, din Austria, şi SPIE, din Franţa, se aşteaptă ca programul german de investiţii să aibă un impact pe termen scurt.

Peter Huebner, preşedinte al asociaţiei germane din construcţii HDB şi membru al Consiliului de Administraţie al diviziei germane a Strabag, se aşteaptă ca atât comenzile, cât şi vânzările să crească în acest an.

„Orice euro investit în infrastructură creşte PIB-ul de două ori şi jumătate (acea sumă)”, a declarat el.

HDB a declarat pentru Reuters că anticipează că probabil vânzările sale în 2025 vor creşte pentru prima dată în 5 ani. În ianuarie, asociaţia a raportat o scădere a vânzărilor anuală de 1,4%.

Însă alţi manageri de companii, inclusiv cei din încercatul sector al oţelului, sunt preocupaţi că ar putea dura ani de zile până când fondurile vor ajunge în economie şi de eşecul în a aborda alte chestiuni presante, precum birocraţia şi preţurile energiei.

„Banii de unii singuri nu vor rezolva problema”, a declarat Stefan Rauber, CEO al producătorului german de oţel Saarstahl.

Klaus Adam, profesor la Colegiul Universitar Londra, a remarcat şi el acest lucru, observând că nu s-au luat măsuri pentru a elimina problemele rămase în fluxul liber de forţă de muncă, capital şi bunuri în piaţa unică a blocului comunitar.

„Stabilitatea şi statul de drept sunt foarte bune şi lumea probabil le apreciază mai mult decât în trecut, acum că alţii au devenit imprevizibili. Dar bineînţeles este cumva şi o problemă, pentru că ne-am putea mişca mai repede pe anumite fronturi”, a spus el.