„Este clar că trebuie să ne regândim producţia industrială. Ne vom concentra pe sectoarele care demonstrau semne încurajatoare chiar înainte de criză: energie, petrochimie şi apărare”, a declarat joi ministrul Economiei, Virgil Popescu, într-un interviu pentru Bloomberg.
Pandemia de coronavirus a forţat guvernele şi companiile din întreaga lume să îşi regândească accesul imediat la produse esenţiale precum alimente şi medicamente. Nevoia urgentă de stocuri mari şi de lanţuri de aprovizionare mai rezistente a dat naştere la dezbateri în rândul economiştilor şi decidenţilor politici cu privire la dezavantajele globalizării şi dacă producţia ar trebui amplasată mai aproape de casă.
Până acum, România a anunţat măsuri în valoare de 15 miliarde de lei pentru IMM-uri. Companii precum Renault au reluat operaţiunile înainte de eliminarea treptată a restricţiilor, începând de la mijlocul lunii mai. „Aproximativ o treime din economie a fost afectată când industria auto şi cea a ospitalităţii a încetat lucrul. Acum unele din aceste companii au reluat lucrul iar contracţia economică s-a diminuat”, a spus Virgil Popescu.
Chiar dacă prăbuşirea preţului petrolului ar putea fi o veste bună pentru consumatori ea ar putea afecta vânzările celei mai mari companii româneşti, OMV Petrom.
Ministrul Economiei nu se aşteaptă ca OMV Petrom să oprească proiectul de gaze Neptun Deep din Marea Neagră şi adaugă faptul că societatea de stat Romgaz SA este interesată în continuare să preia o participaţie la acest proiect, în condiţiile în care Exxon Mobil vrea să îşi vândă pachetul său de 50%. „Nu putem să spunem că dacă acest proiect nu va începe în acest an sau anul viitor nu va mai fi realizat de loc. Acest proiect va fi finalizat”, a apreciat Virgil Popescu.
La nivelul întregului continent, scăderea preţului activelor a dat naştere la îngrijorări că firme importante ar putea fi vizate de preluări. Din acest motiv, România este îngrijorată când vine vorba de îndeplinirea planurilor privind vânzarea unui pachet minoritar de acţiuni la Hidroelectrica în luna septembrie. Popescu spune că orice decizie va fi influenţată de condiţiile de pe piaţă.
Declararea stării de urgenţă în România a suspendat deja fuziunile şi achiziţiile în sectorul energetic, în condiţiile în care anterior grupul ceh de utilităţi CEZ s-a declarat interesat să îşi vândă activele locale.
„Nu cred că este înţelept pentru nicio parte să ia în considerare tranzacţii pentru că preţurile sunt distorsionate. Sunt sigur că CEZ va putea relua procesul. Am vrut să fim siguri că nu vom fi luaţi prin surprindere”, a spus ministrul Economiei.
Deşi oficialii români se aşteaptă la o recesiune de aproape 2% în 2020, analiştii nu sunt de acord cu aceste estimări. Recesiunea înregistrată de Europa va fi cea mai gravă de la căderea comunismului iar România va fi una din cele mai afectate ţări, în special având în vedere că are cel mai mare deficit bugetar din UE, avertizează analiştii de la Capital Economics. „Spaţiul limitat de răspuns este posibil să însemne că revenirea economică va fi una din cele mai slabe din regiune”, susţin analiştii de la Capital Economics într-un raport publicat săptămâna aceasta, conform căruia România va înregistra o contracţie economică de 7,5% în 2020.