Virgil Popescu: România are nevoie acum de energie produsă în bandă şi va avea şi în viitor
„Da, România are nevoie de energie produsă în bandă acum şi va avea nevoie şi în viitor de energie produsă în bandă. De aceea, trecerea de la cărbune la energie verde nu se face direct, se face prin gazul natural. Suntem printre statele membre care au făcut lobby şi ne-am bătut la Bruxelles să avem gazul în actul delegat numărul doi al Comisiei Europene şi avem recunoaşterea gazului natural şi a energiei nucleare ca şi investiţii, să le zicem aşa, de tranziţie verde. Asta înseamnă că ele pot fi finanţate prin fonduri europene (…) Cred cu tărie că energia în bandă este necesară sistemului energetic naţional şi, la fel, afirm cu tărie că sistemul energetic naţional a fost stabil, este şi va rămâne stabil. Nu se va întâmpla nimic nici în iarna viitoare, nici peste două ierni, nici peste 3 ierni”, a spus ministrul Energiei.
Virgil Popescu a reiterat că în programul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia există banii aprobaţi pentru a pune în locul cărbunelui la care se va renunţa 1.350 de megawaţi de energie energie în bandă produsă pe bază de gaze.
„Gândiţi-vă, 1.350 de megawaţi care se vor produce în bandă. Uitaţi-vă la o centrală pe bază de gaz care produce tot timpul, iar dacă luaţi producţia de cărbune a Complexului Energetic Oltenia din ultimii ani, o să vedeţi că maximumul de producţie a fost, într-un vârf, de 1.500 de megawaţi. Complexul Energetic Oltenia a fost salvat de la faliment printr-o intervenţie clară a statului, printr-un ajutor de salvare acordat în ianuarie 2020, de 240 de milioane de euro, urmat de un ajutor de restructurare. Până acum s-a plătit un miliard euro de la bugetul de stat tocmai pentru a face această tranziţie şi a menţine Complexul Energetic Oltenia ca producător de energie, astfel încât în 2026 să mai avem şi două unităţi pe cărbune, să avem şi gaz natural, să avem şi energie verde”, a explicat Popescu, la o conferinţă pe teme de energie organizată de DC Media Group.
Referitor la ce se va întâmpla după 2026, el a semnalat că va fi în funcţiune centrala de la Iernut, după estimările sale încă din cursul anului 2024, dar şi 1.700 de MW pe gaz la Mintia, unde „un investitor privat cu experienţă” a semnat deja contractele pentru achiziţia celor două turbine de 850 de MW.
„Deci acolo vom avea probabil în 2026 – ei spun 2025, eu sunt mai pesimist şi zic 2026- 1.700 de megawaţi, care practic vor stabiliza complet şi interiorul Arcului Carpatic şi retragerea Unităţii unu (de la Cernavodă n.r) pentru retehnologizare nu va mai pune presiune pe sistemul energetic naţional”, a punctat ministrul Energiei.
Acesta a adăugat că din 2026 vom avea cel puţin un GW de energie, din 3 GW cât a fost asumat prin PNRR, prin contractele pentru care începe semnarea din luna aprilie.
„Vom începe semnarea contractului pe PNRR pentru call-ul de proiecte de energie regenerabilă. Avem call de proiecte în derulare şi pentru stocaj, pentru că da, nu putem face – vorbim de energie regenerabilă, ca s-o echilibrăm – decât cu stocaj şi avem call de proiecte de 200 de megawaţi şi pentru stocaj prin PNRR, aşa cum avem call-uri prin PNRR şi pentru producţia integrată de baterii şi de panouri fotovoltaice, pentru a putea produce în România.(…) Nu este uşor să evaluezi proiectele. De aceea probabil că există o nemulţumire în piaţă cu privire la timp. Am apelat la Banca Europeană de Investiţii să ne sprijine cu specialişti şi până acum am reuşit să finalizăm”, a subliniat Virgil Popescu.
Ministrul a mai menţionat că sunt peste 300 de megawaţi de energie electrică, la care se adaugă energia termică echivalentă, pentru care au fost semnate deja contracte prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă cu municipalităţile din Constanţa, Arad, Vâlcea şi urmează să fie semnat şi contractul cu Craiova.
„Practic şi acolo vor veni, tot până în 2026, alte capacităţi de energie electrică în bandă, gaz împreună cu energie termică, pentru a ajuta Sistemul Energetic Naţional. Deci nu cred că vom avea absolut nicio problemă cu Sistemul Energetic Naţional. Mă uit pe piaţă şi văd că preţurile scad.(…) În condiţiile în care preţul certificatului de CO2 nu scade sub 90 euro, observ că energia produsă pe cărbune a revenit să fie produsă în pierdere. Deci este clar că trebuie să mergem cu această decarbonare, iar în PNRR, în Legea decarbonării, în afară de termenul suplimentar de 2032 de phase out al cărbunelui, este pus practic în oglindă planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia. Nimic altceva.(…) Deci, aveţi încredere că cei care au făcut planul de restructurare la Compania Energetică Oltenia, care au propus planul de restructurare, şi a fost negociat şi aprobat, au ştiut ceea ce să facă în aşa fel încât să nu pericliteze prin retragerea vreunui grup, care nu ar trebui retras, să nu pericliteze Sistemul Energetic Naţional. Sunt convins că în urma planului de restructurare, Complexul Energetic Oltenia va fi un o companie viabilă şi nu se mai pune problema ca statul să intervină ca să o salveze”, a punctat Virgil Popescu.
El a reiterat că nu se pune absolut nicio problemă cu privire la siguranţă şi echilibrare şi sistemul energetic naţional este în continuare stabil şi va rămâne aşa, dar a precizat că se doreşte ca Transelectrica să devanseze puţin programele de investiţii în aşa fel încât să poată accepta intrarea mai rapidă în reţea a capacităţilor care se doresc să fie finalizate.