Viziunea Parlamentului asupra evaziunii schimbată în an electoral prin Legea 126: amendă fără urmărire penală pentru evazionistul care aduce prejudiciu sub 1 milion euro, plătit integral şi majorat cu 15%
Legea 126/2024 exonerează de pedeapsa cu închisoarea evazioniştii care aduc statului prejudicii sub 1 milion de euro dacă aceştia achită valoarea prejudiciul, majorată cu 25%, cu 50%, respectiv cu 100%, procent care creşte pe măsură ce avansează procesul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile aferente, conform analizei Economica.net asupra noii legi privind combaterea evaziunii fiscale.
Legea controversată care înăspreşte pedepsele pentru unele fapte de evaziune fiscală şi reglementează posibilitatea evazionistului de a scăpa de pedeapsa cu închisoarea dacă prejudiciul descoperit de ANAF e de cel mult 1 milion de euro iar evazionistul alege să îl achite integral, majorat cu anumite procente şi cu dobânzi şi penalităţi, a fost oficializată.
Proiectul de lege a fost iniţiat de Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă anul trecut.
- La 19 decembrie 2023, proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, iar la 22 decembrie, USR şi deputaţi neafilitaţi au atacat legea la Curtea Constituţională. La 19 martie 2024, Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați USR și neafiliați și a constatat că dispozițiile din Legea ca modifică Legea pentru combaterea evaziunii fiscale (nr. 241/2005) sunt constituționale în raport cu criticile formulate. La 13 mai legea a fost oficializată prin publicare în Monitorul Oficial.
Nicolae Ciucă, unul dintre iniţiatorii proiectului de lege, a spus recent pe pagina sa de facebook că „România trece la o nouă etapă judiciară în aceste spețe. Au fost destule cazuri în care executarea pedepsei nu a remediat fapta incriminată. Recuperarea prejudiciului de până la un milion de euro plus o majorare de 15% plus dobânzi/penalități are un potențial mult mai mare de remediere a situației”.
Legea nr. 126/2024, publicată în Monitorul Oficial luni, modifică şi completează Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale astfel:
Constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă următoarele fapte:
- evidenţierea, în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive;
- alterarea, distrugerea sau ascunderea actelor contabile, a memoriilor ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau a altor mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice;
- executarea evidenţelor contabile duble folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice.
Legea 126 din 2024, analizată de Economica.net, reglementează noi fapte de evaziune fiscală pasibile de pedeapsă cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi sau de amendă:
- folosirea de către contribuabil, cu rea-credinţă, a sistemului naţional RO e-Factura, în scopul creării aparenţei de legalitate a unor operaţiuni fictive sau în scopul disimulării circuitului tranzacțional real al bunurilor, serviciilor;
- utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, care nu sunt conectate la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale, ori alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale, reiese din analiza Economica.net asupra Legii 126 din 2024.
Reglementările vehement contestate de societatea civilă
Prima reglementare controversată
Dacă prin faptele de evaziune fiscală, enumerate mai sus, s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, limita minimă a pedepsei şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani, se arată în noua formă a alineatului 2 al articolului 9 din Legea 126/2024, analizată de Economica.net.
- Spre comparaţie, anterior modificării, Legea privind combaterea evaziunii fiscale a prevăzut limite minime şi maxime ale pedepsei mai mari decât cele din prezent pentru descoperirea de către ANAF a unui prejudiciu mai mare de 500.000 de euro.
Nuanţat, până la intrarea în vigoare a Legii 126 din 2024, Legea privind combaterea evaziunii spunea că dacă s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro prin faptele antemenţionate, limita minimă a pedepsei şi limita maximă a acesteia se majorează cu 7 ani.
A doua reglementare controversată
Dacă prin faptele de evaziune, enumerate mai sus, s-a produs un prejudiciu mai mare de 1 milion de euro, limita minimă a pedepsei și limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani, conform formei modificate a alineatului 3 al articolului 9 din Legea 126/2024, analizată de Economica.net.
- Spre comparaţie, anterior modificării, Legea privind combaterea evaziunea a prevăzut că în situaţia în care prin faptele de evaziune enumerate mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, limita minimă a pedepsei şi limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani.
Noua viziune a Guvernului şi a Parlamentului asupra combaterii evaziunii
I Evazionistul care aduce statului prejudiciu sub 1 milion de euro în urma săvârşirii oricărei fapte de evaziune dintre cele enumerate de Economica.net mai sus scapă de urmărire penală dacă achită atât valoarea prejudiciului, majorată cu 15%, cât şi dobânzile şi penalităţile aferente, în termen de 30 de zile de la data finalizării controlului ANAF, reiese din analiza Economica.net asupra Legii nr. 126/2024.
Ce spune noua reglementare
Dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 de zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1 milion de euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepsește. În acest caz, organele competente nu sesizează organele de urmărire penală, conform analizei Economica.net asupra Legii nr. 126/2024.
II
Dacă până la primul termen de judecată prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceste condiții este de până la 1 milion de euro inclusiv, se poate aplica pedeapsa cu amenda.
Dacă după primul termen de judecată și până la judecarea definitivă a cauzei prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc cu o treime. Prejudiciul se va determina în temeiul unei expertize de specialitate. Suspectul are dreptul să participe la efectuarea expertizei.
III
Evazioniştii care aduc prejudicii statului de cel mult 1 milion de euro scapă de pedeapsă dacă achită integral prejudiciul, dobânzile, penalităţile aferente, la care se adaugă majorări cu 25%, cu 50% şi respectiv cu 100% din valoarea prejudiciului, procente aplicate în funcţie de momentul în care aleg să facă aceste plăţi.
Dacă în cursul urmăririi penale prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepsește, aplicându-se dispozițiile articolului 16 alineatul (1) litera h) din Codul de procedură penală.
Dacă până la pronunțarea unei hotărâri în primă instanță, prejudiciul majorat cu 50% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral de evazionist, prin plată efectivă, fapta nu se pedepsește, aplicându-se dispozițiile antemenţionate din Codul de procedură penală.
Dacă în cursul judecății în apel, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul majorat cu 100% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, prin plată efectivă de evazionist, fapta nu se pedepseşte, conform analizei Economica.net asupra Legii nr 126/2024.
Nouă reglementare introdusă în legea privind combaterea evaziunii:
Constituie infracţiune și se pedepsește cu închisoare de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi orice acțiune comisă în cadrul unor scheme frauduloase, al cărei efect e diminuarea cu cel puţin 1 milion de euro a resurselor bugetului de stat, prin:
- utilizarea sau prezentarea de declarații sau documente false, documente electronice false, incorecte sau incomplete privind TVA;
- nedivulgarea în mod intenționat a informațiilor privind TVA, atunci când aceste informații trebuie divulgate potrivit legii;
- prezentarea declaraţiilor corecte, declarațiilor electronice corecte privind TVA pentru a masca în mod fraudulos neplata sau constituirea unor drepturi necuvenite la rambursări de TVA, potrivit Legii 126/2024 consultate de Economica.net.