Preşedintele rus Vladimir Putin „atacă uneori Occidentul din plăcere, iar Rusia este tratată câteodată exact la fel, însă de această dată motivaţia lui (a şefului statului rus) este mult mai complexă”, a declarat pentru EFE Aleksandr Baunov, expert la Centrul Carnegie din Moscova.
SUA şi Europa sunt în alertă după desfăşurarea unui număr de între 70.000 şi 94.000 de militari ruşi la frontiera cu Ucraina, care sunt pregătiţi – potrivit Occidentului – să atace ţara vecină la începutul lui 2022, scrie Agerpres.
Nu există un nou tip de Război Rece între Rusia şi Occident, însă într-o oarecare măsură există totuşi un comportament şi o retorică ce amintesc de acea epocă”, apreciază analistul citat.
Un nou Război Rece?
„Războiul Rece clasic se sprijinea pe ideea de bipolaritate, a fost o competiţie între egali, între vechii învingători în cel de-al doilea Război Mondial. În situaţia actuală, avem o competiţie între învingătorii Războiului Rece şi cei care l-au pierdut. Rusia se află într-o poziţie de inferioritate. Însă vrea să fie tratată ca o mare putere, aşa cum era atunci (…)”, explică Baunov.
În opinia expertului rus, „obiectivul lui Putin nu este de a invada şi înghiţi Ucraina”, ci de a lăsa să se înţeleagă foarte clar faptul că până aici s-a ajuns cu extinderea NATO către graniţele Rusiei şi a garanta securitatea ţării.
„El încearcă (să dicteze regulile), însă ambiţiile sale nu sunt identice cu cele din epoca sovietică. El spune: uitaţi, când SUA erau unica superputere şi Occidentul – unicul pol global, vă puteaţi permite absolut orice, însă acei ani au trecut, iar voi v-aţi apropiat prea mult” de frontierele noastre, mai spune Baunov.
„Cuvintele lui sunt similare cu ceea ce s-a întâmplat în timpul Războiului Rece, dar, cel puţin deocamdată (…), ambiţiile s-au limitat la o mică parte din vechiul teritoriu rus şi la o mică sferă de influenţă a Rusiei”, adaugă expertul citat. Pentru că însuşi Putin a permis Turciei, ţară membră a NATO şi „o putere autosuficientă”, să se implice în Caucaz, lucru care nu ar fi fost posibil niciodată în anii 1990. Şi să nu mai vorbim de prezenţa Chinei în Asia Centrală, mai notează Baunov.
Atac sau contraatac
Occidentul percepe constant sfidările liderului rus ca pe un atac, însă pentru Putin sunt „contraatacuri, mişcări defensive” pe fondul acestei relaţii inegale.
În fond, în spatele sfidării Occidentului de către liderul de la Kremlin există raţiuni istorice şi motive care au de-a face cu moştenirea lui Putin, apreciază expertul rus.
În 2024, când va putea candida din nou la alegeri graţie reformei constituţionale din 2020, preşedintele Putin se va afla deja de un sfert de secol la putere şi ştie că trebuie „să consolideze ceva”.
„A soluţionat problema cecenă, prin forţă, în mod evident, (…) apoi a venit Crimeea (anexarea peninsulei ucrainene în 2014) şi acum avem alt conflict nesoluţionat în Donbas”, unde Moscova îi susţine de şapte ani pe separatiştii proruşi din estul Ucrainei, aminteşte Baunov. „Despre asta este vorba şi despre modul în care vede Kremlinul istoria recentă a Rusiei. Rusia a fost eliminată din calitatea de mare putere din sistemul mondial la începutul anilor 1990 şi a fi reinstalată în această capacitate ar vindeca trauma, rănile”, consideră el.
Timpul trece şi, din acest motiv, Putin a venit cu cerinţe pe care niciodată înainte nu le-a mai formulat, linii roşii foarte greu de acceptat de SUA şi de Europa. Vrea să smulgă de la occidentali promisiunea că Ucraina nu va intra în NATO şi că nu vor amplasa armament pe teritoriul ţării vecine. Putin ştie că cerinţele sale sunt imposibil de acceptat, însă într-o negociere se porneşte întotdeauna cu cerinţe maxime.
Răul cel mai mic
„Este oare mai bine să rişti şi să fie un război în Europa căruia nu-i poţi face faţă sau este mai bine să faci unele concesii, ţinând cont de unele dintre îngrijorările Rusiei?”, se întreabă Baunov, care adaugă că principalele opţiuni ale Occidentului sunt înarmarea armatei ucrainene şi ameninţarea cu sancţiunile. „Sancţiunile funcţionează, însă Rusia poate trăi cu ele. O tot face din 2014”, de la anexarea Crimeii, aminteşte el.
SUA pregătesc deja un pachet de sancţiuni în cazul unui atac rus asupra Ucrainei, care include suspendarea polemicului gazoduct Nord Stream 2, care va transporta gaz rus direct în Germania.
Kremlinul a folosit în favoarea sa, ori de câte ori a dorit-o, dependenţa energetică a Europei faţă de Rusia care, într-un moment în care rezervele de gaz de pe Bătrânul Continent se află la un nivel minim şi preţurile sunt foarte ridicate, profită de această conjunctură.
„Este logic (…), (Putin) aminteşte că mai există un gazoduct. (Putin) spune: autorizaţi-l şi veţi avea mai mult gaz care va fi şi mai ieftin”, conchide Baunov.