Vladimirescu, Mastercard: Plasticul din buzunare va dispărea. În SUA am lansat deja Digital First Card. Sperăm să-l aducem curând şi în Europa
Economica: În contextul apariției mai multor tipuri de instrumente de plată, telefonul sau ceasul cu ajutorul diferitelor aplicații IT, cum vedeți viitorul industriei cardurilor și ce modificări a făcut/va face Mastercard în această privință?
Cosmin Vladimirescu: Portofelele digitale reprezintă un pas înainte pe scara plăților contactless și, în același timp, o revoluție pentru modul în care consumatorii își administrează banii și plățile de orice fel. Un moment care a contribuit la o schimbare de paradigmă în ceea ce privește plățile mobile a fost lansarea Apple Pay, un serviciu lansat de Mastercard în România împreună cu partenerii săi – Banca Transilvania, Edenred, Monese, Revolut, UniCredit Bank, Credit Europe Bank, BCR, Raiffeisen Bank, OTP Bank, Sodexo, Up Romania, CEC Bank, BRD – Groupe Societe Generale și Alpha Bank.
Cred că viitorul industriei cardurilor va fi prolific, guvernat de produse inovatoare care, totodată, vor integra standardele de securitate PSD 2, precum biometria. De altfel, biometria este modalitatea de autentificare cea mai eficientă din punctul de vedere al siguranței, dat fiind că utilizează caracteristicile utilizatorului, asigură prezența personală și participarea activă pentru aprobarea unei tranzacții, dar și cea mai ușoară și prietenoasă pentru consumator. Vom vedea tot mai multe produse digital first, iar plasticul din buzunare va dispărea. Mastercard a lansat deja un program în Statele Unite numit Digital First Card Program, pe care sperăm să îl aducem curând și în Europa.
În ceea ce privește soluțiile de securitate, am dezvoltat Mastercard Identity Check, versiunea îmbunătățită a SecureCode, care se asigură că, indiferent de locația de unde se face achiziția, numai titularul cardului poate autoriza plata. Astfel, un card pierdut sau furat nu poate fi folosit de către o persoană neautorizată pentru cumpărăturile online.
Notă: Programul Digital First Card se adresează generației de astăzi, care face totul – de la comandarea meselor la programarea vizitelor la doctor –de pe telefonul mobile sau online. Mastercard este partener cu mai mulţi procesatori şi companii globale de plăţi, inclusiv CoreCard, FIS, Fiserv, Galileo, i2c, Marqeta, PTS și TSYS pentru a oferi orientările digitale fundamentale care vor permite consumatorilor să experimenteze cele mai bune servicii bancare digitale. experiență, inclusiv acces aproape instantaneu la informațiile despre card, flexibilitatea de a face cumpărături cu ușurință și liniștea de a tranzacționa în siguranță, printre alte beneficii. Împreună cu Mastercard, acești jucători vor colabora cu băncile emitente pentru a se asigura că sunt îndeplinite cele patru cerințe fundamentale ale Programului Digital First Card.
Economica: La aproape 10 luni de la declanșarea pandemiei, care a fost impactul asupra industriei cardurilor în România?
Cosmin Vladimirescu: Analizând datele publicate de Banca Națională a României, vedem că, din iunie 2019 până în iunie 2020, numărul de carduri la nivel local a avut un avans de 4,16%. În mod concret, la finalul semestrului I al anului trecut, erau aproximativ 17,7 milioane, în timp ce la finalul semestrului I al anului curent, numărul lor a ajuns la aproape 18,5 milioane. Dacă ne uităm și la evoluția segmentului de carduri de masă, majoritar incluse doar în portofoliul Mastercard, dar care nu sunt luate în considerare de BNR, numărul cardurilor de pe piață depășește 21 de milioane.
De asemenea, BNR raporta un număr de 353 milioane de tranzacții de plată efectuate cu carduri de debit și credit în perioada aprilie-iunie 2019, în timp ce, pentru aceeași perioadă a acestui an, numărul acestora a ajuns la 395 milioane. Iar creșterea este și mai consistentă dacă luăm în calcul și numărul de tranzacții efectuate cu cardurile de masă.
În ultimii ani, tot mai mulți consumatori au preferat plățile digitale, fie contactless, fie online, iar această evoluție s-a produs datorită eforturilor susținute în direcția digitalizării serviciilor bancare, a accesibilizării și a incluziunii financiare, precum și datorită apetenței românilor pentru instrumente moderne de plată. Desigur, și declanșarea pandemiei a contribuit la accelerarea acestei tendințe. În plus, băncile au introdus rapid soluții și servicii noi, pentru a răspunde nevoilor apărute, iar majoritatea comercianților le asigură clienților servicii de livrare contactless lansate de comercianți, care presupun exclusiv plata cu cardul și eliminarea contactului cu curierul.
Economica: Cu cât au crescut plățile digitale în această perioadă? La nivelul emitenților de carduri s-au constatat anumite reduceri de cheltuieli datorate creșterii plăților digitale?
Cosmin Vladimirescu: Cifrele Mastercard pentru această perioadă arată că plățile digitale au înregistrat un salt uriaș, atât în cazul plăților fizice, cât și online, în timp ce numărul retragerilor de la bancomat s-au majorat doar cu 7% din iunie 2019 până în iunie 2020. La nivel local, peste 9 din 10 tranzacții cu carduri Mastercard sunt contactless, ceea ce ne arată că suntem înaintea altor țări din regiune, având în vedere că, în Europa, 75% din totalul de tranzacții efectuate cu carduri Mastercard sunt contactless. Plățile prin intermediul portofelelor digitale au avut, de asemenea, o creștere extraordinară de 145% în perioada februarie-septembrie 2020, în contextul în care 85% dintre cardurile Mastercard și Maestro au la dispoziție din partea băncilor un portofel electronic.
În ceea ce privește plățile online, potrivit datelor, anumiți comercianți au înregistrat creșteri de peste 50% a ratei de penetrare a cardului în comenzile online, în timp ce Mastercard a observat o dublare a ratei de creștere a tranzacțiilor online. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în categorii precum supermarket-urile online, serviciile de livrare a mâncării la domiciliu, farmaciile online, companiile de curierat, serviciile de entertainment și tranzacțiile pentru donații.
Economica: Bănuiesc că avem și o schimbare a utilizatorilor de carduri în spațiul electronic. Care ar fi modificările intervenite?
Cosmin Vladimirescu: Numărul de utilizatori ai plăților online a crescut cu o treime față de aceeași perioadă a anului trecut. Însă observăm că situația actuală a generat schimbări inclusiv la nivelul atitudinii consumatorilor în raport cu numerarul. Un sondaj McKinsey & Company arată că 40% dintre respondenți intenționează să reducă sau să înceteze să utilizeze numerar în următoarele luni șisă plătească mai des cu cardul.
Economica: Ce noutăți tehnologice au fost implementate în această perioadă, servicii adiacente sau aplicații menite să faciliteze și să diversifice funcțiile instrumentelor de plată?
Cosmin Vladimirescu: În ciuda provocărilor și a urgențelor generate de evoluția situației medicale și a restricțiilor impuse, Mastercard a rămas aproape de obiectivele strategice conturate odată cu debutul anului, corelate, desigur, cu nevoile și prioritățile consumatorilor și partenerilor noștri. Am accelerat în direcția inovației și a incluziunii, prin lansarea unor noi soluții și aplicații menite să îmbunătățească experiența de plată și să le ofere consumatorilor noi opțiuni, la standarde europene.
În februarie amlansat aplicația BPay, alături de Unicredit, prin intermediul căreia călătorii din București pot achiziționa bilete pentru transportul de suprafață. Ulterior, în parteneriat cu BCR și Metrorex, am anunțat posibilitatea de a plăti contactless, direct la turnicheți, în toate stațiile de metrou din București. Ne-am dorit, de asemenea, să îi ajutăm pe români să plătescă mai ușor și în siguranță, astfel că, în martie, Mastercard a anunțat majorarea limitei pentru plățile contactless fără PIN în 29 de țări europene, inclusiv România.
Mai mult, am lansat, împreună cu Radio Guerrilla și Libra Internet Bank, primul card bancar co-branded dintre o bancă și un post de radio, care le oferă utilizatorilor o mulțime de beneficii, inclusiv acces la programul nostru Premium & Business, disponibil din această toamnă în noua versiune digitală, mymastercard.ro.
Am contribuit, totodată, la consolidarea interacțiunii online dintre cetățeni și instituțiile statului de pe platforma ghiseul.ro, pe care, de altfel, am susținut-o încă de la lansare. Acum, ca urmare a efortului comun făcut de echipele ANAF, ADR și ANAF, cu sprijinul Mastercard, românii pot beneficia de funcționalități extinse pe platformă.
Am venit și în sprijinul IMM-urilor, un segment esențial pentru economia românească, puternic afectat în această perioadă. Împreună cu BRD – Groupe Societe Generale, am implementat local platforma Octet, care facilitează extinderea activității peste granițe și gestionează fluxul de plăți, astfel încât antreprenorii să-și poată valorifica potențialul de business.
De asemenea, am anunțat recent parteneriatul cu SanoPass, platforma care digitalizează, conectează și personalizează serviciile de prevenție medicală și sănătate în România, prin care le asigurăm posesorilor de card Mastercard beneficii exclusive și servicii medicale gratuite.
Economica: Cum pot ajuta plățile digitale dezvoltarea economică și pe cea a societății în ansamblul ei?
Cosmin Vladimirescu: Libertatea de alegere este azi o chestiune fundamentală, inclusiv atunci când vine vorba de modalitatea de plată. Astfel, în cazul comercianților, acceptarea plăților digitale se poate traduce prin creșterea numărului de clienți. De asemenea, plățile electronice contribuie direct la consolidarea relevanței și la accesarea unor noi teritorii în afara țării, prin intermediul comerțului electronic, la diminuarea costurilor asociate manipulării numerarului, precum și la creșterea nivelului de transparență, eficiență și siguranță.
Totodată, datele arată că numerarul favorizează extinderea economiei gri, fiind imposibil de urmărit pentru o raportare corectă a achizițiilor, a vânzărilor efectuate sau în ceea ce privește remunerarea forței de muncă.La polul opus, plățile digitale ajută la albirea economiei, prin trasabilitatea tranzacțiilor și creșterea gradului de fiscalizare.
Conform studiului derulat împreună cu PwC în 2018, România se găsește în topul țărilor europene cu cea mai mare pondere a economiei gri din PIB, procentul la nivel local fiind de 27,6% din PIB. Totodată, raportul Comisiei Europene privind deficitul de încasare al TVA-ului arată că bugetul țării pierde anual o treime din TVA, gradul de colectare al taxelor la nivel local ca pondere în PIB fiind, în 2018, de 26%, nivel ce plasează România pe penultimul loc din UE.
Având în vedere situația economică actuală și deficitul bugetar prognozat, consider că este absolut necesară o colectare mai bună a taxelor existente, ceea ce ar contribui la echilibrarea bugetului. Acest lucru poate fi obținut prin adoptarea plăților electronice la scară largă, prin implementarea legii cashback în varianta inițială, cu pragul de 10.000 de euro cifră de afaceri pentru comercianți, coroborată cu acordarea a beneficiilor sociale pe carduri preplătite.
Mastercard a elaborat o serie de 10 măsuri menite să diminueze economia informală, să sporească gradul de incluziune financiară și să stimuleze plățile electronice. Pachetul include acțiuni precum organizarea de loterii fiscale, reducerea plafonului de casă, întărirea disciplinei fiscale, facilitarea încasărilor bugetare, creșterea numărului de POS-uri și carduri, conectarea online a caselor de marcat cu POS integrat, raportarea tranzacțiilor încasate cu cardul, acordarea ajutoarelor sociale prin carduri pre-plătite, limitarea plății în numerar a drepturilor salariale și încurajarea plăților electronice prin facilități fiscale. Aplicarea acestor măsuri ar fi contribuit, pe o perioadă de 7 ani, la reducerea economiei gri cu 9,9% din PIB și la colectarea a 14 miliarde de euro în bugetul statului, sumă care ar putea fi folosită în consolidarea sistemului medical și a celui educațional, în dezvoltarea infrastructurii rutiere sau în alte sectoare care necesită investiții imediate. Din păcate, dintre acestea, doar loteria fiscală a fost implementată, alte șase măsuri au fost parțial implementate, iar celelalte trei nu au fost implementate deloc.
Sunt țări în Europa care au aplicat măsuri asemănătoare și care au înregistrat rezultate pozitive. Un astfel de exemplu este Grecia care, din 2014, a implementat reducerea plafonului de casă, a crescut numărul de terminale POS și a lansat loterii fiscale. După 4 ani, aceste măsuri au dus la o diminuare considerabilă a economiei gri. De asemenea, creșterea cu 1% a gradului de penetrare a plății cu cardul a dus la creșterea cu 1% a gradului de colectare al TVA-ului, ceea ce demonstrează, încă o dată, impactul benefic al plăților digitale asupra economiei.
Economica: România a ajuns să aibă cea mai mică incluziune financiară din Europa. Cum ar putea contribui industria plăților electronice la creșterea acesteia?
Cosmin Vladimirescu: Deși România a înregistrat progrese în ultimii ani în domeniul serviciilor financiare, este încă departe de media țărilor europene. Așa cum ați precizat, gradul de incluziune financiară la nivel local este extrem de scăzut comparativ cu restul regiunii, iar acest lucru se aplică și în cazul educației financiare.
Putem contribui la creșterea gradului de incluziune financiară în zonele nebancarizate prin extinderea rețelei de acceptare a plăților cu cardul în zonele rurale, simultană cu reducerea numărului de terminale ATM și cu introducerea sistemului cashback, în varianta inițială, și a ajutoarelor sociale acordate pe carduri prepaid.
De exemplu, făcând un pas în spate, în trimestrul IV din 2016, la momentul publicării legii cashback cu pragul de 10.000 de euro, vedem cum instalarea terminalelor de plată a fost accelerată exponențial – numărul de POS-uri care se instalau atunci într-un trimestru fiind egal cu numărul celor care se instalau în trei trimestre anterior adoptării legii, ajungând la 40.000 de terminale de plată în decurs de un an. Din păcate datele nu arată la fel și în prezent, când este aplicată nouă variantă a legii, cea cu pragul de 50.000 euro cifră de afaceri pentru comercianți. Tocmai de aceea Mastercard a susținut atât de mult legea cashback. Mai mult, aceasta făcea ca terminalul POS să devină și un terminal ATM, ceea ce ar presupune automat extinderea de până la 10 ori a rețelei de distribuție a numerarului. Prin urmare, toți cei aflați în mediul rural și-ar putea accesa fără griji banii aferenți subvențiilor din agricultură, numerarul trimis de rudele din străinătate sau chiar și salariile.
Ne bucurăm însă că se fac pași importanți în direcția ajutoarelor sociale acordate pe suport electronic, prin inițiativa Ministerul Fondurilor Europene care vizează pensionarii și elevii din învățământul preșcolar, primar și gimnazial, aflați în comunități vulnerabile.
Economica: Cum priviți intenția BCE de a introduce o monedă euro digitală? Care ar fi avantajele și dezavantajele unei astfel de monede?
Cosmin Vladimirescu: Trăim într-o lume conectată în permanență, în care accesul la internet și la instrumente digitale de plată devin tot mai necesare. Această nevoie s-a accentuat exponențial în contextul extraordinar pe care îl traversăm în acest an. Prin urmare, este important să acordăm o atenție sporită incluziunii digitale și financiare, astfel încât să le asigurăm tuturor consumatorilor accesul la o economie digitală