Eșecul Europei de a investi în 5G ar putea avea consecințe economice grave. Vodafone solicită crearea unei Uniuni pentru Conectivitate în Europa pentru a recâștiga competitivitatea

”Comisia Europeană a recunoscut unele dintre provocările cu care se confruntă sectorul de conectivitate, inclusiv fragmentarea, costurile excesive și reguli diferite pentru companii diferite, în ciuda faptului că oferă aceleași servicii. Acestea au pus în pericol realizarea obiectivelor deceniului digital și, în cele din urmă, au condus la o situație de dezavantaj competitiv serios pentru Europa. Europa are nevoie acum de acțiuni critice din partea factorilor de decizie politică pentru a redresa situația și a închide decalajul investițional în tehnologia 5G”, se menționează într-un comunicat al operatorului britanic de telecomunicații.

Joakim Reiter, Chief External & Corporate Affairs Officer la Vodafone, a declarat: „UE nu poate recâștiga competitivitatea digitală și nu poate reveni într-o poziție de lider fără o resetare urgentă a regimului politicilor de telecomunicații din Europa. De aceea, solicităm acum o nouă Uniune a Conectivității care să reunească Comisia, guvernele și industria pentru a aborda mai agresiv deficiențele din sectorul conectivității din Europa înainte să fie prea târziu.

Dacă UE va gestiona corect acest aspect, are șansa de a construi cea mai bună conectivitate din lume, oferind serviciile și inovațiile pe care cetățenii și afacerile sale le merită. Acest lucru ar cataliza internetul industrial și ar face din Europa un loc cu adevărat interesant pentru investiții.”

Statele Unite și-au mărit avansul în materie de productivitate față de Europa, ceea ce a provocat temeri în UE că se confruntă cu o „criză de competitivitate”, în timp ce factori de decizie fac apel la creșterea investițiilor publice și private, potrivit FT.

Productivitatea din zona euro a scăzut cu 1,2% în trimestrul al patrulea al anului trecut față de anul precedent, în timp ce în SUA a crescut cu 2,6% în aceeași perioadă. Creșterea productivității muncii în SUA a fost mai mult decât dublă față de cea din zona euro și Marea Britanie în ultimele două decenii.

Competitivitatea economică a UE, una dintre prioritățile Președinției ungare a Consiliului UE

După discuțiile avute cu ministrul suedez al Finanțelor, Elisabeth Svantesson, la Bruxelles, din luna mai, Mihály Varga, ministrul de Finanțe al Ungariei, a transmis, într-un comunicat de presă, că UE își pierde constant din competitivitate și, prin urmare, Președinția rotativă ungară a UE, care a început la 1 iulie, va pune un mare accent asupra inversării procesului.

„Competitivitatea europeană va fi o chestiune de o importanță majoră în timpul președinției noastre, este important să relansăm creșterea economică în UE și să reducem decalajul față de concurenții globali”, a declarat Varga.

În România, productivitatea muncii era cu aproape 30% sub media europeană în 2022 Productivitate muncii pe ore lucrate exprimate în comparație cu media europeanã a fost de 71,8% în România în 2022, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. Astfel, productivitatea muncii din România este cu aproape 30% sub media europeană, pe când țări precum Germania au avut o productivitate a muncii cu circa 22% mai mare decât media europeană. Cea mai mare valoare a productivității muncii comparat cu media UE a fost în Irlanda, cu 123,5% peste medie, iar cea mai mică a fost in Bulgaria, cu aproape 50% sub media europeană.

Ce propune Vodafone

Vodafone a conturat un răspuns la documentul de consultare al Comisiei Europene, „Cum să stăpânim nevoile de infrastructură digitală ale Europei?”, cu cinci piloni de politici pentru un nou Cadru de Comunicații Digitale pentru Europa, care, potrivit companiei, sunt necesari pentru a pune capăt abordării fragmentare a politicilor de telecomunicații și pentru a pune bazele Uniunii Conectivității:

Dimensiune și Structura Pieței – Asigurarea concurenței la investiții pe piețele mobile și fixe. Aceasta ar include niveluri mai ridicate de consolidare a pieței mobile la nivel național și o aplicare mai țintită a cadrului SMP (n. red. „Significant Market Power” – Putere semnificativă pe piață) pe piețele fixe în timpul migrării de la cupru la fibră. Eliminarea barierelor din calea furnizării de servicii comerciale transfrontaliere.

Spectrul – Aplicarea unor politici de spectru favorabile investițiilor. Licențele mai lungi sau pe viață ar debloca scenarii de business pentru implementarea rețelelor. Regulile armonizate ar împiedica organismele de reglementare naționale să utilizeze politica spectrului pentru a fragmenta și mai mult piețele sau pentru a extrage valoare din sector prin taxe artificial de mari pentru spectru.

Același Serviciu, Aceleași Reguli – Asigurarea unui cadru de politici care să promoveze inovația tehnologică. Serviciile ar trebui reglementate într-un mod echitabil pe baza serviciilor oferite, iar cadrul ar trebui conceput pentru a preveni comportamentul de tip „portar”. Acest lucru ar uniformiza condițiile de concurență din ecosistemul digital, garantând o protecție echivalentă pentru utilizatorii finali, indiferent dacă furnizorul de servicii este un operator de telecomunicații sau o companie tehnologică.

Securitate și Reziliență – Cerințele de securitate trebuie să fie bazate pe riscuri, proporționale, armonizate vertical și implementate în consultare cu industria. Cerințele de securitate nu ar trebui să conducă la fragmentarea pe piața unică. Ar trebui adoptat un cadru de securitate mai armonizat, susținut de linii directoare, standarde comune, cerințe de certificare, raportare și notificare, limitând în același timp obligațiile de localizare.

Sustenabilitate și Responsabilitate Socială – Asigurarea ca toate părțile interesate să se angajeze la sustenabilitate, responsabilitate economică și socială. Crearea unui mediu de politică și investiții mai stabil și previzibil, care să încorporeze costul cerințelor de sustenabilitate în cadrul de reglementare economică și să asigure utilizarea responsabilă a rețelelor și serviciilor de către toți actorii din ecosistem.

”Așa cum 4G a prevestit era internetului pentru consumatori, Vodafone consideră că 5G este cheia pentru deblocarea potențialului internetului industrial pentru Europa, transformând modul în care operează întreprinderile. Pentru sectorul manufacturii, unde Europa are o oportunitate de a-și recăpăta leadershipul, impactul digitalizării ar putea valora circa la 2 trilioane de euro pe an pentru sectorul la nivel global.

Lipsa unei Uniuni a Conectivității riscă însă să afecteze competitivitatea economică generală a Europei. Vodafone consideră că noua Comisie Europeană are acum o oportunitate unică de a impulsiona schimbarea și așteaptă cu nerăbdare să colaboreze cu toate părțile interesate cheie în această călătorie captivantă”, mai precizează compania britanică.