Voinea, BNR: Excesul de cerere internă favorizează corelarea dintre preţul alimentelor în România şi cel din zona euro

‘În economiile emergente, precum România, unde ştim că procesul de convergenţă este inflaţionist prin natura sa, a putut fi observată o decuplare parţială între creşterea economică şi creşterea inflaţiei, pe de o parte, şi între preţurile de producţie şi preţurile de consum, pe de altă parte. În aceste condiţii, poate fi avansată şi pentru această economie importanţa factorilor structurali, precum inflaţia globală, favorizată de deschiderea economică şi de integrarea în lanţurile globale de valoare’, a arătat oficialul BNR, într-o prezentare intitulată ‘Factori structurali în evoluţia preţurilor bunurilor de consum’.

El a explicat că, în România, gradul de deschidere a economiei a crescut foarte mult în ultimele decenii, ajungând la peste 65% din Produsul Intern Brut actual. De asemenea, după 2007, ponderea UE în comerţul nostru exterior a depăşit 70%. Comerţul cu bunuri intermediare a ajuns să reprezinte 60% din comerţul extern, un creditor puternic al rolului inflaţiei globale în determinarea inflaţiei interne, în strânsă legătură cu creşterea rolului marilor retaileri şi cu creşterea ponderii comerţului intern prin intermediul acestora. Scăderea constantă a ratei inflaţiei pe măsura creşterii prezenţei acestora nu este o coincidenţă, a indicat Voinea.

‘La alimentele procesate, transmisia dintre preţul la producător şi cel de la consumator este de 70% în România astăzi, în concordanţă cu ponderea de 30% a importurilor. Deficitul comercial cu bunuri alimentare creşte ca valoare nominală în ultimii ani, dar, ca pondere în PIB, este mult mai mic ca acum zece ani, pentru că PIB-ul este între timp mult mai mare. La mărfuri nealimentare, transmisia este de doar 10%, în concordanţă cu ponderea mare a importurilor, dar şi cu rolul lanţurilor locale de valoare, care pot absorbi mai uşor şocurile inflaţioniste interne’, susţine oficialul băncii centrale.

Potrivit acestuia, foarte relevant este că, aşa cum şocurile inflaţioniste interne nu sunt transmise în totalitate în preţurile la consumator, nici şocurile deflaţioniste nu sunt transmise în totalitate la consumator. De exemplu, la tăierile de TVA din ultimii ani, coeficientul de transmisie a fost de aproximativ 80% la alimente în 2015 şi puţin peste 60% la bunuri nealimentare în 2016 şi 2017.

‘În ceea ce priveşte raportul dintre inflaţia internă şi inflaţia din zona euro în ultimi 20 de ani, putem observa tendinţa remarcabilă de convergenţă a dinamicii inflaţiei între România şi zona euro în ultimii 20 de ani, influenţată evident de accelerarea integrării comerciale şi financiare’, a arătat Voinea.

El a adăugat că o discuţie specială merită făcută despre bunurile alimentare volatile, aşa-numitele LFO, adică legume, fructe şi ouă. Sezonalitatea şi direcţia preţurilor din România sunt aliniate cu cele din Uniunea Europeană, dar volatilitatea este mai mare în România, însă în ambele sensuri – şi în sus, şi în jos, a susţinut vicepreşedintele BNR.

‘Evoluţiile din 2017 la preţul alimentelor sunt corelate, cel puţin statistic, ca şi în anii anteriori, în care, însă, efectele reducerii TVA au ecranat această corelaţie, sunt corelate cu evoluţiile similare observate pentru preţurile de consum din zona euro. Avem preţurile la lapte, brânză, ouă şi carne. În 2017, transmisia între preţurile din zona euro şi preţurile din România este favorizată şi de excesul de cerere internă’, a subliniat el.

În concluzie, oficialul BNR a precizat că în economiile emergente, precum cea a României, inflaţia globală nu trebuie subestimată.

‘Economia românească este astăzi mai deschisă şi mai integrată în lanţurile internaţionale de valoare adăugată. Suntem mai corelaţi cu mediul extern, am importat deflaţie în ultimii doi ani, astăzi importăm inflaţie. Influenţa factorilor ciclici în inflaţie s-a modificat în acest an, în sensul transmiterii unor presiuni de creştere. Rămân în schimb factorii structurali, care exercită presiuni în direcţia unui nivel mai scăzut al ratei reale a dobânzii, care reduc eficienţa imediată a politicii monetare asupra mixului de politici. Totuşi, rolul inflaţiei globale nu trebuie nici exagerat, pentru că mai există loc intern pentru reforme structurale, care pot atenua componenta structurală a inflaţiei. În acelaşi timp, factorii ciclici, în special dominanţa fiscală, pot risca să reaprindă o spirală nedorită a aşteptărilor inflaţioniste, asupra cărora nici factorii structurali globali nu pot interveni’, potrivit lui Liviu Voinea.

El a mai spus că băncile centrale din ţările emergente care au adoptat ţintirea inflaţiei se confruntă cu dominanţa fiscală din cauza unui cumul de factori, între care o bază slabă de venituri bugetare, un sistem rudimentar de colectare a taxelor, care încurajează evaziunea fiscală şi excesul de cheltuieli bugetare.

‘Dar politica monetară internă joacă un rol important în atingerea ţintei şi ne vom încadra în acest an în ţinta de inflaţie’, a mai ţinut Voinea să sublinieze.

El şi-a încheiat discursul cu un citat al lui Jens Weidmann, preşedintele Bundesbank, care spunea în urmă cu cinci ani: ‘Sustenabilitatea finanţelor publice este o precondiţie necesară pentru o monedă stabilă, o precondiţie pe care politica monetară, singură, nu o poate asigura’.

Demonstraţia viceguvernatorului vine după ce, miercuri, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a fost criticat de ministrul Agriculturii, Petre Daea, şi de premierul Mihai Tudose, pentru o afirmaţie similară.

Chiriţoiu declarase luni, pentru AGERPRES, că instituţia pe care o reprezintă a demarat o analiză pentru a determina cauzele scumpirii alimentelor, scumpire care ar putea fi influenţată de creşterea deficitului bugetar şi de excesul de cerere din piaţă.

‘Excesul de cerere din deficitul bugetar se duce în importuri, creşte deficitul comercial. Deci, dacă am deficit bugetar, acesta atrage importurile, ceea ce generează o scădere a cursului şi generează inflaţie. Întrucât mare parte din alimente sunt importate, iar leul scade faţă de euro, acestea generează o creştere a preţurilor. Sunt legi ale economiei’, a explicat Chiriţoiu.

Miercuri, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat, în şedinţa de Guvern, că Bogdan Chiriţoiu ar trebui să dea explicaţii Executivului pentru afirmaţiile potrivit cărora deficitul bugetar poate fi o cauză a scumpirii alimentelor.

‘De pildă, la ouă, astăzi, în România, fermierul îl produce cu 36 de bani. Îl scoate la poarta fermei sigilat, ambalat, etichetat, îl şi transportă în piaţă, îl duce pe raft, practic, îl pune pe raft şi, de aici, deodată, până la 1 leu (preţul unui ou – n.r.), ceea ce din punctul nostru de vedere nu este justificat. Am rugat, prin adresă scrisă, pentru că aşa e normal între instituţiile statului, să comunicăm aşa cum trebuie, preşedintele Concurenţei care, dacă este astăzi aici poate să mai dea o dată o explicaţie pe care n-aş cataloga-o decât împotriva ţării. Foarte atent spun acest lucru şi foarte apăsat, pentru că a spune că sunt diferenţe de preţ ca urmare a faptului că au schimbat, că e deficitul bugetar, mi se pare prea mult’, a declarat Daea.

Prim-ministrul l-a întrebat pe Daea la ce se referă, iar acesta a răspuns: ‘Nu ştiu, dumnealui ştie, ar fi bine să dea explicaţii Guvernului României, pentru că dumnealui nu este păun printre găini, fără să-şi păteze aripile şi noi să fim în fiecare zi perpeliţi, fie de situaţia reală pe care o are ţara, iar dumnealui se plimbă cu explicaţii căutând un răspuns peste doi ani de zile când nu mai sunt nici găinile şi poate nu mai suntem nici noi’.

În replică, preşedintele Consiliului Concurenţei a precizat că autoritatea este o instituţie puternică şi profesionistă, iar colaborarea între instituţii trebuie să se realizeze discret, în întâlniri directe, şi să nu fie mediată de presă.

‘Fiecare are stilul său, însă important este să colaborăm şi să ne facem treaba, astfel încât consumatorii români să beneficieze de cele mai bune preţuri’, a spus Chiriţoiu, în conferinţa de joi.