Economia bazată pe consum a României nu arată semne de supraîncălzire, deşi asistăm la o creştere peste potenţial, dar această situaţie este valabilă doar de două trimestre încoace, a afirmat Voinea. Acesta a adăugat că PIB-ul, care din 2010 înregistrează creştere în fiecare an, ar urma să urce cu 5% în 2016, conform estimărilor BNR.
‘Finalizăm procesul de redresare. Potenţialul economic ar putea de asemenea creşte pe baza absorbţiei sporite a fondurilor europene, proiectelor de infrastructură finalizate şi a participării mai ridicate a forţei de muncă. Nu este necesară o înăsprire a politicii monetare în viitorul apropiat’, a apreciat viceguvernatorul Băncii Naţionale a României.
Potrivit Bloomberg, deşi România traversează cea mai lungă perioadă de deflaţie, economia înregistrează creştere, datorită reducerilor de taxe. Criticii susţin că este o creştere nesănătoasă iar investiţiile au fost neglijate. În 30 septembrie, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, în unanimitate, menţinerea dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an, apreciind că încă nu există ‘semne de supraîncălzire’.
De asemenea, BNR a redus rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută de la 12% la 10% începând cu perioada de aplicare 24 octombrie-23 noiembrie 2016.
Deşi decizia va elibera în piaţă aproximativ 500 de milioane de euro (559 milioane de dolari) luna aceasta, temerile privind proiectul de lege care ar permite conversia creditelor în franci elveţieni la cursul istoric a determinat băncile să facă provizii de euro. În acest context, leul s-a depreciat cu 1,5% faţă de moneda europeană, cel mai semnificativ declin săptămânal din ultimii trei ani.
‘Deocamdată, declinul nu este semnificativ în ceea ce priveşte volatilitatea pe piaţa valutară. În principiu, băncile cumpără valută pentru a-şi întări poziţia activelor în valută, anticipând unele iniţiative legislative. Este reacţia sectorului bancar, vom vedea dacă durează sau nu’, a afirmat Voinea.
Acesta a adăugat că economia României a devenit mai rezistentă la şocuri, depozitele bancare sunt în creştere şi împrumuturile în lei reprezintă acum o pondere mai mare în totalul creditării.
Agenţia de evaluare financiară Standard&Poor’s a confirmat vineri ratingul aferent datoriei guvernamentale a României pe termen lung şi scurt, în valută şi în monedă locală, la BBB minus/A-3, cu perspectivă stabilă. Este cel mai scăzut din categoria ‘investment grade’ (recomandat pentru investiţii). Acest nivel este prea scăzut, susţine Voinea, care consideră că situaţia ţării este mai robustă decât evaluarea agenţiilor. ‘Există şi unele riscuri, dar ele sunt gestionabile. Având în vedere fundamentele noastre, suntem subevaluaţi’, susţine viceguvernatorul Băncii Naţionale a României.