Voinea, BNR: UE nu-şi poate permite să meargă dintr-o criză într-alta. Este nevoie de reforme structurale de amploare

„Pe termen scurt, Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită pentru trei provocări la adresa stabilităţii financiare, care se întăresc una pe alta. Prima este problema datoriei suverane în zona euro, care nu va aştepta, ci dimpotrivă. Italia este în lumina reflectoarelor şi aceasta este o problemă sistemică, de dimensiuni fără precedent. Poate fi rezolvată, dar nu fără disciplină bugetară, pe de o parte şi solidaritate, pe de altă parte, şi să nu uităm de responsabilitate”, a spus Voinea.

El a arătat că nicio problemă nu trebuie lăsată nerezolvată, pentru că aceasta va deveni şi mai mare.

„Regulile nu sunt făcute pentru a fi încălcate. Discreţia nu ar trebui să fie mai presus de reguli. Modelele de business nu ar trebui să fie mai presus de regulile de transparenţă în tranzacţii. Populismul nu ar trebui să fie mai presus decât bunul simţ”, a continuat oficialul BNR.

Potrivit acestuia, o altă problemă care se prefigurează este normalizarea politicilor monetare.

„S-a întâmplat deja în Statele Unite, dar se va întâmpla şi în zona euro, mai devreme sau mai târziu. Acest lucru va afecta ţările profund îndatorate şi băncile care sunt prea expuse la datoriile suverane ale acelor ţări. Provocarea pentru Uniunea Europeană este să menţină ritmul creşterii economice atunci când normalizarea politicii monetare va avea loc”, a susţinut Voinea.

În opinia sa, Brexitul este un alt subiect important. Deşi negocierile par să atingă un rezultat concret, sub forma unor condiţii acceptabile între UE şi Marea Britanie cu privire la acordul de retragere, persistă încă incertitudinile cu privire la finalizarea acestui proces. Nu există niciun scenariu de câştig, ci diferite grade de control al daunelor.

„Fraza „United we stand, divided we fall” („stăm uniţi, cădem divizaţi”) reflectă provocările actuale pentru Europa, chiar dacă este atribuită scriitorului antic Esop. Cu toate acestea, Europa nu îşi poate permite să meargă dintr-o criză în alta. Pentru a-şi găsi drumul în viitor, UE are nevoie de reforme structurale de amploare, în fiecare din statele membre. Mulţi paşi au fost făcuţi deja la nivel instituţional. Pactul de stabilitate şi creştere, directiva privind cerinţele de capital, uniunea bancară, mecanismul unic de rezoluţie, mecanismul unic de supervizare. Dar aceste reforme sunt incomplete şi doar parţial testate. UE ar trebui să continue şi să finalizeze reforma instituţională prin finalizarea uniunii bancare, aspectele privind operaţionalizarea schemei europene de garantare a depozitelor, prin introducerea unor niveluri minime privind fondurile proprii, privind pasivele pentru grupurile bancare, prin dovedirea mecanismelor sale de testare a stresului şi prin clarificarea balanţei delicate între macrosupervizarea consolidată a băncilor şi responsabilitatea naţională în termeni de soluţionare, aşa numitul home cost issue”, a subliniat viceguvernatorul.

În ceea ce priveşte preluarea preşedinţiei Consiliului UE, pentru următoarele şase luni, începând cu 1 ianuarie, BNR lucrează îndeaproape cu celelalte bănci din sistemul european al băncilor centrale şi face parte din preşedinţia Consiliului UE pentru problemele din zona sa de expertiză.

„România va continua procesul pentru finalizarea uniunii economice şi monetare prin realizarea de contribuţii la doi importanţi piloni: uniunea bancară şi uniunea capitalului. Pe baza progreselor realizate de preşedinţia austriacă şi pe rezultatele summitului UE, preşedinţia noastră va continua eforturile pentru finalizarea uniunii bancare prin avansarea procesului pentru reducerea riscului şi partajarea riscului şi pentru continuarea sprijinirii discuţiei pentru mecanismul european de stabilitate pe baza fondului unic de rezoluţie precum şi discuţia privind schema europeană de garantare a depozitelor”, a afirmat Voinea.

Pachetul de reducere a riscurilor este un pachet comprehensiv de reforme propus pentru a întări şi mai mult soliditatea sectorului bancar din UE. Aceste măsuri vor implementa standarde internaţionale în legislaţia europeană iar în acelaşi timp vor lua în calcul specificităţile europene şi evitarea impactului inutil asupra economiei reale. Propunerile includ măsuri pentru creşterea rezistenţei instituţiilor UE şi creşterea stabilităţii financiare, pentru a îmbunătăţi capacitatea băncilor de a acorda credite, pentru a susţine economia UE şi a facilita rolul băncilor pentru a ajunge la o piaţă de capital UE mai lichidă, a arătat Voinea.

Un alt capitol important are legătură cu revizuirea sistemului UE de supervizare financiară, introdus în 2010, constând din European Systemic Risk Board şi cele trei autorităţi europene de supervizare ESAs, respectiv Autoritatea Bancară Europeană (EBA), Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) şi Autoritatea Europeană de Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (EIOPA). O propunere privind îmbunătăţirea mandatelor, guvernanţa şi finanţarea celor trei ESAs, precum şi funcţionarea ESRB, va asigura o supervizare financiară mai puternică şi mai integrată la nivelul UE, mai consideră el.

„Conectat cu acest pachet, Comisia Europeană a emis recent o propunere pentru o reglementare care modifică o serie de directive care ţintesc spre concentrarea puterilor în domeniul luptei împotriva spălării banilor care au legătură cu sectorul financiar în Autoritatea Banca Europeană. Această propunere vizează în primul rând întărirea mandatului pentru a asigura că toate autorităţile relevante, efectiv şi consistent, supervizează riscul spălării banilor şi cooperează şi fac schimb de informaţii”, a spus oficialul BNR.

Totodată, un alt dosar important în timpul preşedinţiei României este un pachet de măsuri pentru a aborda nivelul ridicat al creditelor neperformante.

„Măsurile propuse au drept obiectiv să accelereze progresele realizate deja în reducerea NPL (credite neperformante, n.r.) şi să împiedice o nouă acumulare. Acest pachet include măsuri pentru bănci, acestea trebuind să pună deoparte fonduri pentru a acoperi riscurile asociate cu viitoarele NPL. De asemenea, pachetul trebuie să furnizeze băncilor un mecanism eficient pentru recuperare din credite sigure şi încurajează dezvoltarea de pieţe secundare unde băncile îşi pot vinde NPL-urile către investitori şi pot folosi special services. Pe partea de risc sharing, schema europeană de garantare a depozitelor (EDIS) pentru depozitele bancare din zona euro reprezintă al treilea pilon al uniunii bancare”, a continuat Voinea.

În opinia sa, acest lucru va reduce vulnerabilităţile schemelor naţionale de garantare la şocuri mari, asigurând că încrederea deponenţilor într-o bancă nu va depinde de locaţia băncii şi slăbind legătura între bănci şi suveranitatea naţională.