Voinea: Legea datoriei publice va prevedea restricţii dacă se trec pragurile 35, 40 sau 45% din PIB
„Vrem să modificăm legea datoriei publice. Avem un proiect în lucru, dar decizia a fost luată, în sensul limitării prin lege a datoriei publice cu trei praguri, respectiv 35, 40 şi 45% din PIB. Depăşirea fiecărui prag atrage automat măsurile prevăzute în lege, toate constrângătoare, dar din ce în ce mai tari pentru fiecare prag (…) Vrem să introducem aceste praguri tocmai pentru a arăta că suntem angajaţi în procesul de consolidare fiscală”, a spus Voinea.
El a exemplificat că la depăşirea pregului de 35% din PIB pentru datoria publică se va activa automat regula potrivit căreia ritmul de creştere a cheltuielilor publice nu mai poate depăşi rata inflaţiei. Aceasta este cea mai importantă măsură pregătită pentru pragul de 35% din PIB.
Odată cu depăşirea pragului de 40% din PIB, construcţia bugetară va avea ca principală restricţie suplimentară că bugetele locale trebuie să fie echilibrate, fără transferuri de la bugetul de stat.
În cazul în care datoria publică va trece peste 45%, principala măsură va fi interzicerea acordării de garanţii de stat şi subvenţii.
Voinea a precizat că legea nu va fi modificată prin ordonanţă de urgenţă ci prin introducerea modificărilor în Parlament, odată cu finalizarea vacanţei, adică în luna septembrie.
Delegaţia comună FMI, CE şi Banca Mondială vine săptămâna viitoare la Bucureşti pentru a discuta cea de-a şasea evaluare a acordului de tip preventiv încheiat anul trecut, având pe ordinea de zi negocierea mai multor măsuri fiscale propuse de Guvernul Ponta şi analizarea proiectului de buget pentru 2013.
Deşi România figurează în statistica europeană cu o datorie publică de 36,3% din PIB, Voinea a explicat că se va avea în vedere datoria netă, adică excluzând bufferul de lichiditate constituit la nivelul Trezoreriei, de 3,3 miliarde euro, caz în care datoria publică s-ar plasa în jur de 34% din PIB.
România are una dintre cele mai mici datorii publice din Uniunea Europeană, iar potrivit criteriilor de la Maastricht nivelul maxim ar fi de 60% din PIB, pondere considerată prea mare, atât de Voinea cât şi de mulţi alţi analişti economici.
Pe de altă parte, România se află în procedură de deficit excesiv şi s-a angajat în faţa partenerilor internaţionali, în primul rând a Comisiei Europene, că va încheia acest an cu un deficit calculat potrivit ESA 95 de sub 3% din PIB.