Chiar dacă piața nu mai este caracterizată de optimismul din anii de crestere economica, antreprenorii trebuie sa invete sa recunoasca opor¬tunitatile si sa se adapteze la contextul economic actual.
Prin organizarea acestor dezbateri, reprezentanții Volksbank şi-au propus să afle problemele de care se lovesc oamenii de afaceri locali in desfasurarea activitatii lor, dar mai ales au încercat să găseasca solutii sustenabile pentru dezvoltarea antreprenoriatului si a mediului de business autohton.
În perioada de creștere economică, dezvoltarea IMM-urilor a fost susţinută de investiţii străine directe şi de know-how-ul adus de acestea. Criza economică a reprezentat o lecţie severă pentru IMM-urile româneşti, care au fost nevoite să se maturizeze și să inoveze pentru a se putea adapta la mediul economic dificil.
Intr-un clasament al celor mai aprinse teme de discuție din cadrul dezbaterilor, pe primele locuri se situeaza problema garanţiilor imobiliare, fiscalitatea, lipsa interesului politic pentru atragerea de investitori străini, cererea redusă de pe piata interna şi barierele birocratice.
„Noi le-am explicat antreprenorilor ca ne-am schimbat şi ne uităm acum mai mult la fluxurile de cash pe care le generează și contractele pe care aceștia le-au încheiat cu partenerii lor de afaceri. Nu vrem să fim administratori de imobile sau de parcuri, încercăm să le înţelegem business-ul şi să oferim soluţii de finanţare adaptate pentru fiecare“, potrivit lui Bogdan Neacşu, Vicepreşedintele pe corporate al Volksbank.
Pe lângă lipsa unor facilităţi din partea statului, antreprenorii se lovesc şi de vânzările reduse în piaţa internă, din cauza prelungirii crizei, ceea ce afectează mai mult activitatea lor decât costul creditelor.
Dacă în regiunea de Vest antreprenorii locali consideră că multinaţionalele, capitalul şi băncile străine au ridicat zona, regiunea de Nord-Est se simte neglijată atât de sistemul politic, cât și de atenția investitorilor.
Printre problemele întâmpinate de oamenii de afaceri din zona Moldovei se numără lipsa infrastructurii, a unui aeroport modern, taxele ridicate şi lipsa de predictibilitate legislativă, care afectează percepţia investitorilor străini.
Antreprenorii, secați de capital după anii grei de criză, au sperat că fondurile europene vor fi soluția de salvare, însă birocrația și controlul strict au determinat ca mulți să renunțe să mai acceseze această sursă, chiar dacă este gratis.
Cei prezenţi la întâlnirile organizate de Volksbank au spus că au renunţat la multe proiecte din cauza termenului lung în care îşi primesc banii, a contractelor de consultanţă care sunt costisitoare, dar şi a controalelor.
„Eu am primit un răspuns fix după doi ani, când uitasem şi ce voiam să fac“, a menţionat un antreprenor prezent la discuții.
Oamenii de afaceri din Moldova sunt nemultumiţi şi de dimensiunea coeficientului de finanţare pentru atragerea de fonduri europene, dorind ca acesta să fie micşorat de la 50% la 5-10%, iar birocraţia să se reducă.
Cei mai mulţi afacerişti ieşeni nu au 500.000 de euro cofinanţare pentru un proiect de un milion de euro. Dar dacă UE aprobă un proiect de dezvoltare în valoare de un miliard de euro şi cofinanţat de ei cu 90%, facem noi cumva rost de celelalte 100 milioane, au agreat cei prezenţi la inaugurarea Centrului de Business din Iaşi.
Investiţiile în zona de Nord-Est a ţării reprezintă doar 2-3% din total investiţii, ceeea ce denotă că zona nu este atractivă pentru străini, iar antreprenorii și finanțiștii îşi doresc să lucreze împreună cu politicienii pentru ridicarea regiunii.
O altă problemă cu care se confruntă toate companiile de la nivel local, atât cele româneşti, cât şi cele străine, este lipsa forţei de muncă specializate şi implicit a şcolilor profesionale.
Antreprenorii și-ar dori avantaje fiscale pentru pregătirea angajaților și deschiderea unor școli profesionale.
În acelaşi timp, oamenii de afaceri din zona Constanţei se plâng de costurile locale, în special preţul la gigacalorie, Constanţa plătind printre cele mai scumpe facturi la încălzire din ţară.
Antreprenorii din Braşov şi Sibiu au fost singurii care s-au arătat optimiști, fiind încrezători că zonele lor vor creşte mult mai rapid decât media naţională, bazându-se pe fluxul investitorilor străini care vor continua să vină în zonele unde există forţă de muncă calificată, în special pe zona industrială.
Volksbank a deschis centre de business in București, Ploiești, Brasov, Sibiu, Cluj, Oradea, Timișoara, Iași, prin care își propune să cunoască mai bine afacerile antreprenorilor locali și astfel să ofere consultanță de specialitate și servicii dedicate.