Grupul german mizează în continuare pentru Europa pe o capacitate de producţie de celule de baterii de 240 gigawaţi oră pe an în 2030, însă această producţie ar putea fi realizată cu mai puţine decât cele şase fabrici planificate iniţial, a adăugat Thomas Schmall.
„Păstrăm în continuare ţinta de 240 gigawaţi oră. Dacă vom avea nevoie de cinci sau şase fabrici asta depinde de strategiile de stimulente ale ţărilor, nu am luat încă o decizie”, a precizat Thomas Schmall.
În luna decembrie a anului trecut, Volkswagen a anunţat că a decis să amâne, dincolo de 2022, o decizie cu privire la locul unde va construi uzina de baterii din Europa de Est, motivându-şi decizia prin incertitudinea economică şi preţurile ridicate la energie din regiune. Potrivit Reuters, pe lângă Cehia, Volkswagen a analizat şi posibile locaţii din Ungaria, Polonia şi Slovacia pentru uzina sa de baterii din Europa de Est.
Tot luni, Volkswagen a anunţat că va construi prima uzina a sa de celule de baterii de pe continentul nord american în Canada, astfel încât automobilele sale să aibă acces atât la subvenţiile canadiene cât şi la cele americane. Uzina pe care grupul german intenţionează să o inaugureze în 2027 la Saint-Thomas, în provincia Ontario, va fi prima de acest gen din America de Nord, o piaţă pe care Volkswagen o consideră una din priorităţile sale esenţiale.
În anunţul oficial de luni, Volkswagen nu a oferit detalii cu privire la valoarea investiţiei sau capacitatea noii sale uzine, însă în vara anului trecut acelaşi Thomas Schmall spune că firma mizează pe o capacitate de 20 gigawaţi oră pentru prima sa uzină de celule de baterii din America de Nord.
Săptămâna trecută, cotidianul Financial Times a dezvăluit că Volkswagen a decis să pună pe pauză proiectul privind construcţia unei uzine de baterii în Europa de Est, pentru a da prioritate unei facilităţi similare ce ar urma să fie construită în America de Nord, după ce a ajuns la concluzia că ar putea primi stimulente în valoare de 10 miliarde de euro din partea autorităţilor americane.
Aceasta este cea mai recentă consecinţă a programului american de investiţii (Inflation Reduction Act, IRA), un pachet de 369 de miliarde de dolari care prevede distribuirea de subvenţii pentru industriile verzi, precum fabricarea de baterii pentru vehiculele electrice sau producţia de panouri solare.
Potrivit unei surse din apropierea acestui dosar, Volkswagen, cel mai mare producător de automobile din UE, le-ar fi spus săptămâna trecută oficialilor europeni că se aşteaptă să primească subvenţii şi credite cuprinse între 9 şi 10 miliarde de dolari în cadrul programului IRA şi altor scheme lansate de autorităţile americane de-a lungul întregii durate de funcţionare a viitoarei uzine de baterii. În aceste condiţii, Volkswagen „aşteaptă” să vadă cum va răspunde UE la stimulentele oferite de Washington înainte de a continua cu planurile vizând construcţia unei uzine de baterii din Europa de Est, a precizat sursa.
Programul IRA a declanşat o panică în rândul oficialilor europeni, preocupaţi de riscul ca industriile viitorului să se mute în SUA graţie stimulentelor financiare.