„Vom trimite Comisiei Europene facturi de 4 miliarde de euro în 2014”. Interviu cu ministrul Eugen Teodorovici

Ministrul spune că greşelile în proiectele pe POSDRU depuse de beneficiari sunt cauzate de sistemul extrem de complicat şi precizează că cele mai multe sunt pe cererile de rambursare la decontare. În context, el explică măsurile prevăzute pentru eliminarea deficienţelor şi creşterea calităţii documentelor beneficiarilor, sistemul informatic avut în vedere de MFE. Totodată, el explică intenţia de renunţare la scrisorile de garanţie bancară şi mecanismul de finanţare avut în vedere.

În ceea ce priveşte previziunile, Teodorovici spune că pentru finalul lui 2014 România trebuie să transmită Comisiei Europene facturi de 2,8 miliarde euro astfel încât ţara noastră să nu piardă niciun euro, dar subliniază că anul trecut au fost transmise facturi de 3,5 miliarde euro şi prognozează că nivel va fi depăşit – un nivel de 80% absorbţie pe total, ceea ce va situa România în grupul ţărilor fruntaşe. 

Ministrul a vorbit şi despre proiectele pe care le are în desfăşurare, evoluţiile de până acum în domeniul fondurilor UE precum şi cele viitoare.

Interviul, integral, mai jos, realizat de agenţia naţională de presă Agerpres

AGERPRES: Ultimele date arată că gradul absorbţie a fondurilor europene a ajuns la 34%. Consideraţi că au fost probleme în accesare în perioada guvernării Boc?

Eugen Teodorovici: Categoric, pentru că dacă ne uităm la situaţie, începând cu 2007 o să vedem că în primul an a fost 0%, în 2008 – 0%, în 2009 – 0,8%, parcă, după care peste 1%, iar astăzi am ajuns la 34%. Au fost probleme în toate fazele: de la depunerea de proiecte, aprobare de proiecte, modul în care s-a implementat, deficienţe în sistem. România a fost aproape singurul stat cu aproape 98% din finanţare oprită ani de zile. Deci, au fost probleme pe toate fazele de implementare a unor proiecte europene. 

AGERPRES: De ce au fost probleme pe toate fazele de implementare?

Eugen Teodorovici: Persoanele care au fost în sistem şi care mai sunt încă în sistem nu au ştiut cum să se raporteze la ceea ce Comisia ne impunea prin regulamente şi am creat în ţară sisteme mult mai complexe, mai complicate decât ne-ar fi cerut cei de la Bruxelles. Asta din neştiinţă, din temerea de a lua decizii pe anumite zone, tot timpul frica de nou. Vedem alte state, care au avut o abordare pragmatică, chiar de multe ori au fost dispuse să plătească corecţii financiare pe anumite zone, dar pentru a lua măsuri, pentru a demara şi a implementa nişte proiecte pentru interesul naţional. Aşa ceva în România era chiar o utopie să poată fi abordat. 

AGERPRES: Consideraţi că ar mai fi fost nevoie de acordul cu finanţatorii internaţionali dacă era o absorbţie bună a fondurilor europene?

Eugen Teodorovici: 2013 este anul de început în ceea ce priveşte fondurile europene. România a fost primul stat în Europa faţă de care Comisia a rambursat o sumă de bani, cea mai mare creştere am avut-o prin facturile trimise la Comisia Europeană de 3,5 miliarde euro şi prin suma care a intrat în ţară de 2,8 miliarde euro, o creştere de peste 2% din PIB. Vă daţi seama ce ar fi însemnat în anii trecuţi în România dacă sumele astea ar fi intrat din prima parte, începând din anul 2007. Este clar că dacă lucrurile mergeau bine cum merg astăzi pe fonduri europene poate nu ar mai fi fost nevoie să luăm un astfel de împrumut de la FMI, sau să luăm un împrumut, dar preventiv, fără să fie accesate sume atât de importante şi pentru care România să fie împovărată ani de zile. Trebuie să rambursăm, an de an, sume extrem de importante şi ar fi fost clară o astfel de abordare, preventivă şi nu una în care să tragem fonduri de acest fel de la FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană. 

AGERPRES: De când sunteţi ministru a crescut cu 26 puncte procentuale absorbţia fondurilor europene. Mai exact, care sunt măsurile pe care le-aţi luat?

Eugen Teodorovici: A trebuit să asigurăm plăţi la zi pentru beneficiari. În acest sens Guvernul României a aprobat, de câte ori a fost nevoie, din Trezorerie sumele necesare. Anul trecut a împrumutat peste 9 miliarde lei astfel încât beneficiarii, fie privaţi, fie publici, să nu simtă această presiune. Au fost multe întârzieri în ceea ce înseamnă plăţi, luni de zile. Erau luni de zile în anii trecuţi în care nu se făceau plăţi, ceea ce a creat situaţii total neplăcute pentru beneficiari – şi publici şi privaţi. Mulţi privaţi au dispărut, au intrat în faliment, multe primării nu au plătit la timp, au acumulat arierate, costuri mai mari pentru conservarea acelor lucrări care nu se mai derulau, deci costuri adiţionale extrem de delicate. Renunţăm la anumite avize, la anumite autorizaţii, condiţii puse privaţilor. Vrem acum să renunţăm la scrisorile de confort, scrisorile de garanţie bancară, la acea solicitare de a face dovada privatul că are banii necesari pe partea lui de proiect. Am discutat cu Fondul Naţional de Garantare, alături cu care vrem să creăm un mecanism de finanţare, în întregime, pentru ce înseamnă privat, dar nu numai. Adică, dacă vine un privat – după ce el aplică şi câştigă un proiect – depune factura pe care o primeşte de la prestator, eu, stat, plătesc partea mea publică, iar diferenţa care îi aparţine acelui privat este plătită de acest sistem de finanţare, iar privatul nu face decât să ramburseze din partea lui într-un timp rezonabil stabilit de comun acord cu cel care finanţează. 

AGERPRES: Pe POSDRU am înţeles că există greşeli în proiectele depuse de beneficiari. Care sunt cele mai frecvente?

Eugen Teodorovici: Sistemul, în anii trecuţi, a fost creat într-un mod extrem de complicat, ceea ce a generat în lanţ probleme. Cea mai mare problemă este aceea când vin cu cererile de rambursare la decontare. Acolo se înregistrează foarte multe greşeli. În luna mai vom genera o campanie puternică de sprijin a beneficiarilor finali. Vom face în fiecare judeţ în parte sesiuni de pregătire cu acei beneficiari, unde vor participa managerii de proiect şi cei care se ocupă cu partea financiară, astfel încât să le prezentăm modul în care se completează cererile de rambursare. Toate aceste aspecte, unde au fost puncte slabe, să venim să le discutăm cu aceştia astfel încât să creştem calitatea documentelor pe care ei le transmit către noi, iar plăţile să fie de făcut mai uşor şi mai repede. 

Scăpăm de ceea ce înseamnă hârtie în proiectele europene. Este un termen limită până la care să facem acest lucru, 2016, dar eu aş vrea ca până în 2015 deja să avem acest sistem electronic complet funcţional. Beneficiarul să nu mai depună nimic pe hârtie, nu mai trimite nimic pentru plată pe hârtie. Totul să fie în sistemul informatic astfel încât să scăpăm de această problemă destul de complicată pentru ambele părţi, şi pentru beneficiari dar şi pentru cei care sunt în administraţie. 

AGERPRES: Puteţi obliga beneficiarii POSDRU să vină la sesiunile de pregătire?

Eugen Teodorovici: Da, pentru că dacă nu vor veni atunci putem să luăm şi o altă abordare. Îşi asumă riscul. Noi vrem să-i pregătim, deci am această deschidere pentru partenerii noştri din proiecte. Eu sunt adeptul unor reguli puţine ca număr şi clare, dar foarte dure atunci când ele sunt încălcate. Dacă noi facem această campanie de pregătire, iar cei care participă acolo iau la cunoştinţă toate acele elemente pe care noi le cerem, atunci orice abatere de la programul de lucru pe care ei şi-l asumă vis a vis de timp şi de calitatea acestuia duce după sine şi la diminuarea unor cheltuieli de management. Nu am de ce să mai accept un manager de proiect, care are probabil un salariu foarte mare, să primesc din partea acestei persoane documente de proastă calitate. Venim noi în întâmpinarea beneficiarilor, îi ajutăm cu tot ce au ca întrebare şi chestiuni neclare, astfel încât după aceea să ne aşteptăm la un nivel de calitate ridicat. Acolo unde se întâmplă astfel de situaţii vom diminua partea de salarizare pentru cei care se ocupă de managementul de proiecte. 

AGERPRES: Ce credeţi că va spune Comisia Europeană de Acordul de Parteneriat pe care l-aţi trimis? Vor fi modificări? Dacă da, pe ce arii?

Eugen Teodorovici: Inevitabil, Comisia face comentarii. Sunt state membre pe care mulţi le dau ca exemplu şi care au primit, deja, zeci de pagini de observaţii. Un stat membru am înţeles că va avea sute de pagini de observaţii. România este la primul astfel de ciclu de programare în noul format. Comisia va face observaţii de genul celor financiare, alocări financiare unde probabil se consideră că anumite bugete sunt poate mai mici decât ar fi trebuit să fie. Poate zona de mediu reprezintă unul dintre principalele puncte de interes pentru Comisia Europeană. Este zona în care România are angajamente asumate prin tratatul de aderare. Acele termene de conformare date de directivele europene în materie de apă, apă uzată, deşeuri unde fiecare stat trebuie să se conformeze. Acolo este posibil ca cei de la Comisie să aducă anumite elemente în discuţie vis a vis de alocarea financiară estimată de noi. Sunt bugete indicative. Ele pot să sufere modificări, realocări între ele astfel încât în final să avem un accept cu cei de la CE.

AGERPRES: Ştim că pentru finalul anului 2015 vă aşteptaţi la o absorbţie de 80% a fondurilor europene. Dar în acest an, la cât vă aşteptaţi?

Eugen Teodorovici: Minimum pentru finalul acestui an este obligatoriu să trimitem Comisiei Europene facturi de 2,8 miliarde euro astfel încât România, ca şi anul trecut, să nu piardă niciun euro. În anii trecuţi România a pierdut unele sume din banii europeni. Dacă mă uit la ce am trimis anul trecut, 3,5 miliarde euro, este clar că acest nivel va fi depăşit. Mergem dincolo de 4 miliarde euro anul acesta în facturi astfel încât să lăsăm cât mai mică povară anului 2015. Acum trebuie să gândim per ansamblu. 2015 bate la uşă. Este posibil să facem acest lucru: un nivel de 80% absorbţie pe total, ceea ce va situa România în grupul ţărilor fruntaşe. Nu vor fi multe state care vor avea 80% fonduri absorbite, chiar dacă astăzi sunt înaintea noastră, pe final vom fi în grupul ţărilor fruntaşe în clasament. Din păcate în anii trecuţi, 2009 – 2011, sistemul a fost unul deficitar, s-au creat foarte multe situaţii care nu mai au cum să fie recuperate, în special în zona proiectelor mari, precum mediu sau transport. Este clar că nu ai cum să comprimi timpul de implementare atât de mult încât să închei până în 2015. Partea bună este că proiectele care se fac, se termină în 2016, pot fi trecute pe următorul cadru financiar ca şi finanţare. Din păcate, ceea ce se taie din actualul cadru financiar rămâne ca şi sumă pierdută pentru România. Trebuie să intensificăm foarte mult eforturile în zona implementării, transporturi şi mediu, foarte mult să urgentăm modul de implementare a acestor proiecte astfel încât să tragem cât mai mulţi bani până la final de 2015. Din păcate, vor fi zone unde datorită situaţiei anterioare, managementul defectuos pe ceea ce înseamnă achiziţii publice, de contract şi nu numai, să pună România în poziţia de a pierde anumite fonduri. Din păcate asta înseamnă, aşa cum spun eu mereu, ‘preţul prostiei’. România a pus în anii trecuţi în acele poziţii cheie, pornind de la ministru până la şefi de agenţie şi poate şi mai jos, oameni care nu aveau ce să caute în acele poziţii, oameni care nu şi-au asumat răspunderea, care nu au cunoscut aria pe care au acoperit-o, coordonat-o, pe care interesul naţional i-a lăsat indiferenţi. 

AGERPRES: Pe ce zone vorbim de ‘preţul prostiei’?

Eugen Teodorovici: Pe toate zonele putem vorbi de astfel de situaţii, pentru că acest preţ al prostiei se duce până la cel care se ocupă efectiv poate de un proiect anume. Modul în care un angajat, că este persoană contractuală, că este funcţionar public a acţionat în aceste proiecte. Adică să plece, înainte de a-şi termina treaba, în aceeaşi zi, lăsând totul pe a doua zi şi tot aşa, această abordare delăsătoare a făcut ca aceste lucruri să se întâmple astfel astăzi, să fie aceste întârzieri. Eu lucrez, ca ministru, în mare parte cu aceeaşi echipă. Nu am venit de acasă cu sute de oameni specialişti. Asta înseamnă că este o diferenţă foarte mare între Guvernul actual şi Guvernele anilor trecuţi. Lucrând cu aceeaşi echipă şi având alte rezultate este clar că undeva s-a întâmplat ceva şi acolo sus. Oamenii aceştia puşi în acele funcţii nu au ştiut cum să motiveze, cum să explice celor din subordine ce au de făcut, cum trebuie să facă şi să îşi asume anumite decizii. 

AGERPRES: În afară de ceea ce aţi spus anterior, ce proiecte mai aveţi pentru acest an?

Eugen Teodorovici: Vreau să finalizez partea de reformă a tot ceea ce înseamnă sistem pe fonduri europene, să lansez un pachet pentru ceea ce înseamnă privaţi, un pachet care să exprime foarte clar o viziune modernă. Un sistem simplu către care privatul să opteze, să vină spre finanţare. Vreau să aud în piaţă, atât publicul cât şi privatul, spunând că este o plăcere să vii să derulezi proiecte cu bani europeni. Vrem să lansăm, deja, în calitatea noastră de structură de management pe Programul de Resurse Umane, câteva cereri de proiecte dedicate pentru acele zone de interes enorm pentru România. Crima pe POSDRU este faptul că nu am cheltuit banii pe ideile frumoase care se puteau finanţa din aceste fonduri pentru România. Sunt multe zone de interes care ar fi ajutat şi mediul privat şi acele persoane cu nevoi, studenţi, şomeri, pensionari şi multe astfel de grupuri ţintă. Vom lansa astfel de cereri de proiecte dedicate acelor zone. Unul va spune că IMM-uri care vor angaja oameni din aceste grupuri ţintă, vom acoperi noi, ca stat, costurile legate de acordarea unui salariu mediu pe economie pentru acele persoane pentru un an de zile, iar după acest an să fie obligaţia lor să ţină poziţia încă şase luni. 

La final de aprilie am spus că vom semna toate acele contracte pentru proiectele care au fost depuse pe POSDRU şi POSCCE. Noi deja am semnat şi săptămâna trecută, în prezenţa primului ministru, multe contracte pe ambele zone, ambele programe operaţionale. Practic încheiem în aprilie semnarea de contracte. Din economiile pe care noi le vom înregistra vom lansa acele noi cereri de proiecte să închidem tot ceea ce înseamnă sumă rămasă şi netrimisă către proiecte. Anul acesta şi anul viitor avem nevoie de un volum foarte mare de facturi şi cu cât întârziem în începere de proiecte cu atât mai mare va fi deficitul pe partea de facturi care să se întoarcă în sistem. 

În luna mai vom pune pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene ghidurile pentru beneficiari. Este un pas foarte important. Abia aştept reacţia celor care vor veni în contact cu aceste documente, în sensul de apreciere faţă de o abordare total nouă. Vrem să simplificăm foarte mult modul în care un beneficiar intră în contact cu statul. Ne orientăm foarte mult pe ceea ce înseamnă beneficiar. Politica noastră, a Ministerului, merge strict pe acest lucru, adică a pune în centrul nostru beneficiarul.