Vor veni mai puţini bani în România şi leul se va deprecia, dacă FED creşte azi dobânda la dolari
Impactul deciziei Federal Reserve (FED) se va resimţi „şi în România, chiar dacă la un nivel mai redus”, apreciază Alin Brendea, directorul general adjunct alcasei de brokeraj Prime Transaction.
Eventualul anunţ că FED va fi majorat rata de dobândă „va duce aproape sigur în jos pieţele de acţiuni din întreaga lume, inclusiv din România, dând semnalul că epoca banilor ieftini este aproape de final”, scrie Alin Brendea.
Bursele ar urma să scadă, din cauza scumpirii banilor disponibili pentru investiţii. „Pentru România, reacţia pe termen scurt va fi în mod normal în aceeaşi direcţie, însă cu o amplitudine mai mică decât în SUA”, spune Alin Brendea.
Totodată, în acest caz „tendinţa aprecierii USD va continua. Tendinţa este deja structurală. Doar că acesta nu va fi un drum cu sens unic, lipsit de volatilitate. Dar aş continua să cumpăr USD, dacă aş vedea corecţii negative (la această teninţă, n.r.), precum cea parcursă în primavară”, scrie analistul Mihai Nichişoiu, de la casa de brokeraj Tradeville, în cel mai recent comentariu al său.
Creşterea dobânzii la dolar va face şi mai atractivă moneda americană, consolidând tendinţa de apreciere a acesteia, mai ales în dauna monedelor emergente şi ale ţărilor mici, cum este leul României. Atractivitatea dolarului va disloca fluxurile de investiţii dinspre pieţele emergente şi de la cele mici spre economia americană.
România va suferi, ca toate pieţele emergente, dar mai puţin decât cele mai multe dintre acestea, pentru că gradul de vulnerabilitate al pieţei româneşti este mai redus, potrivit analiştilor de la UBS.
Citeşte şi:
România este mai sigură decât Polonia, în topul riscului de tulburări financiare după decizia FED
„Păstrarea sau deschiderea unor poziţii pe termen scurt poartă cu ele atât oportunitatea de câştig, cât şi riscurile aferente unei perioade cu volatilitate ridicată, iar investitorii trebuie să fie conştienţi de acest lucru. Evident, deţinerile pe termen lung presupun o filosofie complet diferită, iar momentele de volatilitate nu au o importanţă la fel de mare”, adaugă Alin Brendea.
Dacă dobânda va fi menţinută la acelaşi nivel nu se va produce „neapărat un efect la fel de puternic (ca acela al creşterii, n.r.), pentru că revenirea din ultimele săptămâni a burselor (după scăderea abruptă din 24 august) a avut la bază în principal presupunerea ca FED va amâna creşterea dobânzii din cauza evenimentelor din China. Aşadar, această variantă e inclusă parţial în preţ. Totuşi, chiar dacă impactul nu va fi la fel de puternic, el va exista”, mai spune Alin Brendea.
În prezent, rata dobânzii de referinţă a FED nu este fixă, ci are un interval ţintă între 0 şi 0,25%. Decizia de relaxare a însemnat, de fapt, o scădere abuptă, de la 5,25%. Spune mult şi faptul că a fost adoptată în şedinta de politică monetară din 16 decembrie 2008, în plină criză economică.
Dar va creşte FED dobânda?
„Spre deosebire de aşteptările generale ale pieţei, nu am fi surprinşi de o ridicare a pragului dobânzii la 0,25 puncte, adică FED să spună „minim 0,25%” şi să renunţe la intervalul 0 – 0,25%. Sau ar putea alege o altă variantă, „de acum minim 0,375%”, este de părere Claudiu Cazacu, analist şef al casei de brokeraj XTB România.
„Investitorii nu ar lua cel mai probabil o asemenea decizie drept un semn de încredere, în prima fază, poate numai la o privire ulterioară. Acţiunile ar avea puternic de suferit, şi dolarul s-ar intari în faţa tuturor monedelor majore. Pieţele văd o probabilitate de sub 30% pentru acest scenariu, în timp ce în perspectiva noastră ea depăşeşte 50%”, adaugă Claudiu Cazacu.
Argumentele analistului se sprijină pe obligaţiile FED, care „are în primul rand mandatul de a proteja stabilitatea preţurilor şi de a asigura un numar cât mai mare de angajaţi în economia americană. Dacă pe mandatul referitor la piaţa muncii stă bine (potrivit unora dintre măsuri), inflaţia e încă sub ţintă. În plus, datele de astăzi (ieri, n.r.), care arată o încetinire a avansului anualizat al CPI (indicelui preţurilor de consum, n.r.), diminuează probabilitatea unei majorări a ratei de dobândă”.
Totuşi, FED „trebuie să privească înainte, să anticipeze dacă nu vor apărea riscuri inflaţioniste, în trimestrele următoare. Fiindcă a acţiona prea târziu poate deveni costisitor”, a adăugat analistul.
În puţine momente ale istoriei, pieţele au mai fost mai încordate ca acum, în ajunul deciziei băncii centrale a SUA privind dobânda cheie a sistemului finanicar american şi nu numai.
Criza pieţelor financiare din China şi îngrijorarea generală că economia acesteia (a doua cea mai mare din lume) ar putea aluneca în recesiune au alimentat aşteptările ca FED să amâne decizia de a creşte dobânda, pentru a nu tulbura şi mai mult perspectivele economiei globale.
Astfel că sondajele întreprinse printre marii jucători ai pieţelor lumii arată o scădere a probabilităţii ca decizia de mâine a băncii centrale a SUA să fie una de creştere a dobânzii cheie la dolar, potrivit anticipaţiilor marilor jucători de pe piaţă.
Cel mai recent sondaj arată că jucătorii pe instrumente derivate se aşteaptă numai în proporţie de 28% la creşterea dobânzii, chiar azi, potrivit Bloomberg.
Anticipaţiile se dovedesc însă foarte volatile.
La finalul lunii august, 48% dintre cei 54 de economişti chestionaţi de Bloomberg se aşteptau la creşterea dobânzii în 17 septembrie. Doar 17% dintre aceştia considerau că FED va amâna decizia până în octombrie, în timp ce 24% se aşteptau ca măsura să fie luată de-abia în decembrie. Ceilalţi nu „vedeau” nimic până în 2016, potrivit sintezei făcute de directorul Priem Transaction.
Printre cei care se aşteaptau la o creştere în septembrie se numărau economiştii de la Bank of America, Deutsche Bank, JP Morgan şi Wells Fargo, in timp ce pentru luna decembrie au optat Goldman Sachs, Morgan Stanley şi Nomura.
La începutul lunii august, sondajul arăta o probabilitate şi mai mare, de 77% a creşterii ratei de dobîndă în septembrie, de 8% în octombrie şi de 11% în decembrie. Schimbarea bruscă a intervenit după turbulenţele din China şi cel mai probabil este că „economia chineză va continua să alunece”, apreciază Mihai Nichişoiu,
„FED nu poate ajunge prea departe în intenţia de a normaliza / restricţiona condiţiile monetare din SUA (adică să aducă dobânda dolarului la un nivel normal, n.r.). Cel puţin aceasta este ipoteza de lucru, cu datele perceptibile în acest moment. Ciclul normalizării monetare din SUA va fi extrem de blând. Deocamdată, este mai probabil ca Beijingul sa ajungă curând la dobânzi zero şi „QE”, decat ca FED să afişeze o dobandă cheie de 1%”, evaluează Mihai Nichişoiu situaţia, mai degrabă cu o butadă, fiind destul de puţin prababil pentru Banca Centrală a Chinei să ajungă prea curând la dobândă cheie zero.
QE sau „quantitative easing” este denumirea operaţiunilor de relaxare monetară întreprindse de FED din 2008 şi care au inclus mari infuzii de lichidităţi şi reducerea dobânzii.
AVERTISMENT: Estimările publicate mai sus nu constituie o sugestie de investiţie. ECONOMICA.NET şi profesioniştii citaţi nu își asumă răspunderea pentru rezultatul tranzacțiilor bazate pe oricare din informațiile de mai sus, sau influențate de acestea. Responsabilitatea deciziilor de investiţii aparţine celor care le iau, în funcţie de propriul profil de risc.