„România trebuie să reînceapă dezbaterea privind reindustrializarea, dar asta nu înseamnă să începem iar cu Bumbeşti-Livezeni şi cu electrificarea. Reindustrializarea înseamnă să ardem etape şi să intrăm direct în industriile de vârf. Poate va trece mult până vom face rulmenţi, ca suedezii, dar am putea, intrând pe tehnologia 3D, pe industria laserului şi pe alte industrii similare, unde avem deja expertiză, să debutăm chiar în avangarda procesului de reindustrializare, ne mai vorbind de alte industrii tradiţionale, pe care riscăm să le pierdem – cum este industria gazului, industria siderurgică sau industria chimică”, a spus Vosganian.
Potrivit acestuia, obiectivele Ministerului Economiei se axează pe competitivitate şi pe reindustrializare. În acest sens, ME va prezenta Guvernului, peste două săptămâni, strategia de reindustrializare a României, având ca obiectiv anul 2020, scrie Agerpres.
„Noi, peste două săptămâni, vom demara eforturile pentru a prezenta Guvernului strategia de reindustrializare a României, care nu va fi chiar foarte ambiţioasă. Ne propunem un orizont până în 2020, pentru că realitatea este din ce în ce mai dinamică şi această strategie va evalua resursele pe care le avem, impedimentele şi oportunităţile de natură legală, impedimentele şi oportunităţile în cea ce priveşte contextul internaţional şi care sunt ţintele pe care trebuie să le avem în vedere, atât în ceea ce priveşte resursele naţionale şi capitalul românesc, dar şi în ceea ce priveşte investiţiile străine”, a explicat ministrul.
El a adus ca argument faptul că procesul de reindustrializare nu preocupă doar România, ci există o dezbatere europeană în această privinţă, punându-se „în mod serios” ideea elaborării unei strategii de reindustrializare, adresată tuturor marilor industrii.
”Situaţia este atât de urgentă, încât unele ţări, cum ar fi Franţa, propun să existe un anumit regim al importurilor, şi anume mărfurile similare să nu poată intra decât dacă în preţul lor se încorporează cheltuielile pe care ţările UE le fac pe probleme de mediu, de etichetare, de ambalare etc., pentru a reduce impactul concurenţei din pieţele terţe. România este în prim planul acestei dezbateri. Am fost, săptămâna trecută, la o dezbatere, împreună cu reprezentantul Franţei, Belgiei şi al Luxemburgului în ceea ce priveşte industria siderurgică”, a precizat Varujan Vosganian.
În altă ordine de idei, reprezentantul ME a atras atenţia că un cuvânt – cheie al perioadei următoare este competitivitatea. Potrivit acestuia, România, după intrarea în UE, s-a focalizat mai mult pe convergenţa nominală, pe stabilizarea indicatorilor macroeconomici – inflaţia, deficitul bugetar, creşterea veniturilor bugetare în PIB, reducerea dobânzii de referinţă a BNR, care era de peste 10 procente în acea perioadă, iar ‘lombardul’ depăşea 14%.
Toate aceste obiective, a subliniat Vosganian, au presupus un efort considerabil pe care, în linii mari, România le-a realizat. Însă, nu s-a discutat deloc despre convergenţa reală, întrucât noi am intrat în UE în primul rând pentru a reduce decalajele dintre cele 15 ţări membre ţările UE şi România.
„Noi nu am intrat în UE ca să avem unde merge pentru a ne fi mai bine. Am intrat în UE ca să ne fie mai bine la noi acasă, or, cel puţin în privinţa acestui obiectiv, noi nu l-am realizat. Circulaţia forţei de muncă este un drum cu o singură direcţie deocamdată, ceea ce înseamnă că trebuie să reducem decalajele şi cheia nu este creşterea salariilor, ci creşterea competitivităţii”, a încheiat ministrul Economiei.