Vremea extremă din Europa Centrală adânceşte criza fiscală din regiune – Reuters

Acum această victorie este incertă, în condiţiile în care Cehia şi Polonia evaluează costurile celor mai grave inundaţii care au lovit regiunea din ultimele cel puţin două decenii. Pe baza estimărilor oficialilor locali, pagubele suferite de infrastructură ar putea ajunge la un nivel combinat de 10 miliarde de dolari numai în cele două ţări, scrie Agerpres .

Ministrul polonez de Finanţe a explicat că suma de 5,6 miliarde de dolari din fondurile europene va acoperi o parte din pagube, dar nu toate costurile pentru redresarea în urma inundaţiilor. Pierderile economice legate de condiţiile meteorologice extreme se adaugă dificultăţilor cu care se confruntă finanţele statelor din regiune, încă afectate de efectele pandemiei şi ale inflaţiei ridicate, după invadarea Ucrainei de către Rusia.

Din pandemie, când statele membre UE nu au mai respectat reglementările UE privind limita de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, în regiune deficitele s-au adâncit, ajungând până la 9% din PIB în Romania, şi 7% din PIB în Polonia şi Ungaria. Inflaţia şi alegerile din Polonia, Ungaria şi România, cu inevitabilele promisiuni de generozitate, au afectat eforturile de reducere a deficitelor.

Cheltuielile de apărare mai ridicate, cheltuielile cu pensiile legate de inflaţie şi majorarea costurilor cu serviciul datoriei pun, de asemenea, presiune asupra bugetelor.

Joi, ministrul ceh de Finanţe a anunţat că va include un amendament în bugetul pe 2024 pentru a aloca 30 miliarde de coroane cehe (1,3 miliarde de dolari), sau 0,4% din PIB, pentru pagubele cauzate de inundaţii, cu 25% mai mult faţă de estimarea iniţială a economistului ING David Havrlant. Astfel, deficitul bugetar al Cehiei se va apropia de pragul UE de 3% din PIB, faţă de obiectivul original, de 2,5% din PIB. Şi deficitul de anul viitor ar urma să depăşească planurile anterioare.

Deşi regiunea părea mai bine pregătită decât în trecut pentru a gestiona inundaţiile, a trebuit să facă faţă incidentelor şi impactului economic mai regulat. „Aceste evoluţii încă vor afecta cheltuielile guvernamentale, în funcţie de evaluarea finală a pagubelor, iar unele ţări, cum ar fi Cehia şi Polonia, au anunţat deja sprijin fiscal de urgenţă”, a apreciat Steffen Dyck, vicepreşedinte în cadrul agenţiei de evaluare financiară Moody’s.
Presiunea neaşteptată asupra finanţelor Cehiei scoate în evidenţă amploarea dificultăţilor cu care se confruntă celelalte state membre UE din estul Europei, care încă sunt afectate de nivelul ridicat al deficitului.

O analiză Reuters asupra proiectelor de buget şi măsurilor guvernamentale privind planurile fiscale arată că Polonia şi Ungaria ar putea avea nevoie de cea mai mare parte a acestui deceniu pentru a-şi reduce deficitele sub 3%, în timp ce România ar putea să nu îndeplinească acest obiectiv până în anii ‘2030.

În cazul Poloniei, cea mai mare economie din regiune, Moody’s, se aşteaptă ca datoria generală guvernamentală să crească la 60% din PIB până în 2027, în urma majorării împrumuturilor. Moody’s estimează că deficitul bugetar al Poloniei va depăşi 5% din PIB în 2025, fiind urmat de o „consolidare graduală spre un deficit de 3% din PIB, în următorii patru-cinci ani.

Fitch Ratings susţine că presiunile pentru cheltuieli în cazul Poloniei „sunt mai mari decât se estima”, după ce Varşovia a prezentat proiectul de buget pe 2025. Inundaţiile au lovit o regiune care deja era afectată de efectele încetinirii economiei Germaniei, destinaţie pentru 20-30% din exporturile Europei Centrale, cu posibile efecte pe termen lung asupra finanţelor statelor.

„Perspectivele de creştere în CEE ar putea fi afectate dacă slăbiciunea economiei Germaniei se dovedeşte a fi structurală şi prelungită. Creşterea mai slabă pe termen mediu ar putea pune presiune pe finanţele publice din CEE, într-un moment în care costurile de finanţare pentru guverne rămân ridicate”, a avertizat Karen Vartapetov, director şi analist în cadrul S&P Global.

Costurile serviciului datoriei au urcat anul trecut la 4,7% din PIB în Ungaria şi 2% din PIB în Polonia şi România, în timp ce doar costurile serviciului datoriei Cehiei, de 1,3% din PIB, sunt sub media UE, dar aproape dublu faţă de nivelul de 0,7% din PIB, înregistrat înaintea pandemiei.
România încă nu a prezentat bugetul pe 2025, Bucureştiul luând în considerare o perioadă de timp de şapte ani pentru reducerea deficitului, cel mai ridicat din UE, despre care unii economişti spun că ar putea ajunge până la 8% din PIB anul acesta, în urma reformei costisitoare a pensiilor.

Ungaria, al cărei deficit bugetar este în medie aproape de 7% din PIB de la pandemie, s-a angajat să-l reducă la 4,5% din PIB anul acesta, deşi Moody’s se aşteaptă la un deficit de 5,5% din PIB anul acesta, chiar şi după recentele încercări de reducere.