Vremuri grele pentru sistemul bancar: de anul viitor scad profitabilitatea şi solvabilitatea cu până la 1,5%
Necesarul de provizionare impus de IFRS 9 prevede necesitatea constituirii de provizioane suplimentare pentru toată durata de acordare a creditelor pe termen mediu şi lung, de la 5 la 30 de ani. În prezent, băncile provizionează în funcţie de zilele de întârziere ale clientului la plata ratei. Acum va face calcule şi în funcţie de ratingul clientului, astfel provizionarea va fi mai mare sau mai mică, dar se va realiza în momentul acordării împrumutului, fără să mai aştepţi ca el să devină neperformant.
Băncile vor fi obligate să facă provizioane antedatate şi în cazul companiilor şi în cazul statului. Nu la titluri de stat, dar la eventuale credite pe care statul şi-ar dori să le acceseze de la bănci pentru anumite proiecte, construcţii de autostrăzi sau alte tipuri de investiţii. De asemenea, clasele de risc în care sunt împărţiţi clienţii se vor deprecia suplimentar în contextul noilor norme IFRS 9, ceea ce va conduce automat la o descalificare a clienţilor, sau, oricum, obţinerea unui rating mai prost după noile norme decât acum.
Finalizat recent, raportul privind impactul IFRS 9 asupra sistemului bancar românesc, pe baza datelor de la sfârşitul anului 2016, arată că „rata fondurilor efective ale băncilor se va micşora cu peste 6%-8%. Provizioanele suplimentare fiind o cheltuială pentru bancă vor determina automat scăderea profitabilităţii sistemului bancar şi totodată nivelul solvabilităţii băncilor va înregistra o scădere cu 1%-1,5%”, ne-au declarat surse oficiale din mediul bancar.
Scăderea indicatorului de solvabilitate nu ar fi o problemă prea mare pentru că, aşa cum arată ultimul raport de stabilitate publicat de BNR, „nivelul mediu al solvabilității (18,3 la sută rata fondurilor proprii totale, decembrie 2016) plasează sectorul bancar românesc în intervalul cu cel mai mic nivel de risc stabilit de Autoritatea Bancară Europeană.
Analiza privind impactul IFRS 9 asupra sistemului bancar pare că a determinat banca centrală să renunţe la idea de a mai înăspri normele de creditare, prin micşorarea gradului de îndatorare, pentru a contracara viteza de creştere a creditului de consum pentru populaţie.
IFRS 9 va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2018 şi se va aplica în toate ţările din Uniunea Europeană. Se încearcă prin aceste reguli noi şi obţinerea unei sustenabilităţi a profiturilor, pentru a evita fluctuaţia de la profituri foarte mari la pierderi foarte mari generate tocmai de actualul sistem de provizionare. Astfel, dacă nivelul provizioanelor acum este de 0,5%-1% din soldul creditelor, nivelul acestora este posibil să crească la circa 10% din sold şi să rămână la un nivel relativ constant de la an la an. IFRS 9 se aplică şi creditelor din sold şi creditelor noi.
Alte efecte vizează scumpirea automată a creditelor noi, independent de creşterea dobânzilor la nivel mondial. De asemenea, în cazul IMM-urilor, analiza de stabilire a ratingului vorbeşte de creditare în funcţie de ramurile economice în care activează. Pentru a reduce volatilitatea rating mai bun vor avea cei care activează în ramuri economice stabile, fără riscuri de insolvenţă, cu profituri constant. Colateralul, garanţiile în cazul creditelor ipotecare sunt luate în calcul la stabilirea provizioanelor noi, dar nu vor mai putea fi compensate de către bănci.
La simularea precedentă, pe baza situaţiilor financiare existente în 2015, concluziile mergeau spre scăderea nivelului indicatorului de adecvare a capitalului total cu până la 4 procente. Conform ultimei prezentări făcută de prim viceguvernatorul BNR Florin Georgescu în Parlament, sistemul bancar stă confortabil având un nivel al fondurilor proprii de nivel 1 erau de 17,8% la sfârşitul lunii iunie 2017, în condiţiile în care în Uniunea Europeană aceastea sunt de 15,4%, iar pragurile de semnal începe de la 15% în jos.