Wall Street Journal: România merge pe un drum politic riscant
„România a ales o perioadă nefastă pentru a căpăta reputaţia de instabilitate politică. Premierul Victor Ponta a fost convocat la Bruxelles joi, după o serie de atacuri la adresa Constituţiei care au culminat cu iniţierea procedurii de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. Tensiunile deja s-au transmis investitorilor: leul a scăzut cu 2% în raport cu euro luna aceasta. Însă acesta s-ar putea dovedi doar vârful aisbergului dacă domnul Ponta va continua această strategie riscantă”, comentează Wall Street Journal.
„Marele risc pentru România este pierderea liniei de finanţare asigurată de FMI şi UE prin acordul stand-by de tip preventiv în valoare de peste 5 miliarde de euro. Guvernul ar putea utiliza aceste fonduri în cazul în care sistemul bancar din România va fi blocat din cauza unei eventuale intensificări a crizei din zona euro. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă băncile străine opresc liniile de creditare în sucursalele din România, ceea ce reprezintă peste 80% din sectorul bancar românesc, limitând capacităţile de împrumut. Doar băncile elene contribuie cu aproape 20% la creditarea externă a băncilor din România, conform Royal Bank of Scotland”, notează WSJ.
„Până acum, România şi-a îndeplinit obligaţiile economice ale acordului. Reducerea cheltuielilor şi creşterea impozitelor au condus la reducerea deficitului bugetar la 5,2% din PIB anul trecut, de la 9% în 2009; creşterea economică a fost de 2,5% în 2011, după doi ani de contracţii. Dar nu există garanţii că România va rămâne pe această cale. Actualul scandal poate părea în cea mai mare parte de natură politică: domnul Ponta, un politician de stânga, încearcă să reducă puterile Curţii Constituţionale independente. Dar el va câştiga susţinere populară pentru demiterea preşedintelui de centru-dreapta Băsescu, asociindu-l pe acesta cu măsurile de austeritate nepopulare iniţiate în 2009. Desigur că domnul Ponta va încerca să menţină ambele direcţii, angajându-se public să respecte condiţiile programului UE/FMI. Dar, dat fiind că alegerile parlamentare vor fi în noiembrie, tentaţia de a relaxa austeritatea fiscală va fi puternică”, adaugă WSJ.
Dar România nu riscă doar pierderea liniei de creditare de la UE şi FMI. „Presiunile asupra instanţelor independente trimit un semnal negativ investitorilor străini în legătură cu ameninţările la adresa statului de drept în România. (…) În contextul în care economia europeană încă este tensionată, testarea răbdării liderilor UE este un drum nechibzuit pentru România”, atrage atenţia publicaţia financiară.