Un purtător de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Naţională al SUA a declarat la postul de televiziune CNN că, deşi preşedintele american Joe Biden „este un susţinător ferm al soluţiei a două state şi la fel a fost în toată cariera sa” politică, el consideră că „un stat palestinian ar trebui realizat prin negocieri directe între părţi, nu printr-o recunoaştere unilaterală”.
Decizia comună a Spaniei, Irlandei şi Norvegiei, ce va fi formalizată pe 28 mai, survine în timp ce armata israeliană continuă ofensiva în Fâşia Gaza şi după ce procurorul-şef al Curţii Penale Internaţionale (CPI) a cerut luni emiterea unor mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, a ministrului său al apărării Yoav Gallant şi a trei lideri principali ai grupării islamiste palestiniene Hamas, pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în războiul din Fâşia Gaza, cerere care, în ce-i priveşte pe responsabilii israelieni, a fost criticată dur de Washington.
Guvernul preşedintelui Biden a fost unul dintre principalii susţinători ai Israelului de când a început războiul în Fâşia Gaza în noiembrie anul trecut, un efect al acestei susţineri ce preocupă echipa de campanie a preşedintelui democrat în perspectiva alegerilor din noiembrie fiind pierderea voturilor unor categorii de alegători cum ar fi tinerii sau membrii comunităţii arabe.
În prezent, 140 din cele 193 de state membre ale ONU au recunoscut Palestina ca stat. Dintre acestea, opt sunt state membre ale UE, respectiv ţările europene care au luat această decizie în perioada comunistă, Bulgaria, Republica Cehă, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria, plus Cipru şi Suedia, cărora li se vor alătura pe 28 mai Spania şi Irlanda.